Deficitul bugetar al României a ajuns la 1,75% din PIB în primele cinci luni ale anului. Asta înseamnă că gaura de la bugetul statului a ajuns la 36 de miliarde de lei, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului 2025, când deficitul era 3,35%, adică 64 de miliarde de lei. Economistul Iancu Guda spune că este cea mai bună execuție bugetară de la pandemie până în prezent, o perioadă complicată pentru economia românească, în care deficitul bugetar și datoria publică au scăpat de sub control.

Ne aflăm într-o perioadă de instabilitate și incertitudine politică, la două luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, timp în care partidele politice nu au reușit să formeze o nouă majoritate parlamentară pentru învestirea unui guvern. Ca în campanie, politicienii deja au început să vorbească de reduceri de taxe, de creșterea cheltuielilor publice prin indexări de pensii, creșteri de salarii sau noi facilități fiscale, în contextul în care România și-a asumat ca până în 2030 să-și reducă deficitul sub 3% din PIB. În anii 2024 și 2025, țara noastră a cheltuit peste venituri 150 de miliarde de lei, o sumă uriașă care este aproape egală cu valoarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public într-un an.

În primele cinci luni ale anului veniturile statului au crescut cu 9% datorită încasărilor record din TVA, impozit pe salarii, dar și din taxele pe proprietate. Chiar dacă șomajul a crescut și a depășit pragul de 6%, veniturile din impozitul pe salarii și contribuțiile sociale sunt la cel mai înalt nivel din istorie. Printre explicații ar fi reducerea muncii la negru și eliminarea facilităților fiscale din agricultură, industria alimentară, construcții și IT. O altă premieră în finanțele statului este că în timp ce veniturile la buget au crescut, au fost reduse și cheltuielile bugetare cu 1,5%.

Deficitul redus ne-a salvat de la retrogradarea în „junk”

„Reducerea deficitului fiscal este în primul rând o obligație pe care ne-am asumat-o în fața Comisiei Europene pentru a ne păstra ratingul în zona «recomandată investițiilor» și clar este un semnal bun. Noi asta trebuie să facem, o ajustare fiscală până la 3% din PIB deficit până în 2030 și anul acesta să aterizăm la un deficit de 6,2% din PIB.

Practic, atât prin creșterea veniturilor cu aproape 10%, cât și prin scăderea cheltuielilor cu 1%, s-a redus o pierdere fiscală importantă, vorbim de 30 de miliarde de lei de la an la an în primele cinci luni care ne-ar fi costat 2 miliarde de lei, dobânzi suplimentare, dacă nu am fi făcut această reducere a deficitului fiscal. Și pe lângă dobânzi mai mari, ne-ar fi costat deja trecerea în «junk». Fără acest deficit fiscal noi nu mai eram acum în zona «recomandată investițiilor»”, a explicat, pentru Cotidianul, economistul Iancu Guda.

Nu orice guvern ne poate salva de la retrogradare

În următoarele luni agențiile de rating vor evalua gradul de risc al României și vor decide dacă țara noastră rămâne pe ultima treaptă a țărilor recomandate pentru investiții sau vom retrograda la categoria „junk”. Riscul este unul real, iar retrogradarea la „junk” a devenit o sperietoare folosită și de politicieni pentru a pune presiune pe formarea și învestirea unui nou guvern. Iancu Guda este de părere că nu orice guvern ne poate scoate din această situație complicată, ci doar unul care este în stare să păstreze politicile de consolidare fiscală și direcția reformistă care nu mai poate fi amânată din cauza situației bugetare dezastruoase.

„Faptul că ajustarea fiscală, reducerea deficitului fiscal, se întâmplă încă din semestrul II anul trecut, deci un an continuu de ajustări fiscale, a fost critică pentru reducerea costului de finanțare a statului. Noi am început în mai 2025 cu dobânzi de 8-8,5%, care s-au dus la 6-6,5% la începutul acestui an. Au crescut din nou spre 7-7,5% din cauza situației din Orientul Mijlociu și a dinamitării economiei și stabilității politice prin moțiunea de cenzură.

Acum dobânzile s-au stabilizat într-un context mixt: avem continuarea reducerii deficitului fiscal care ne plasează încă într-o zonă recomandată investițiilor, pe de altă parte nevoia stringentă de a depăși această criză politică, guvernamentală, dar nu în orice condiții. Nu simpla guvernare este suficientă, ci o guvernare care să ducă mai departe direcțiile de reforme discutate chiar în programul de guvernare de anul trecut care s-a oprit atunci când interesele politice au avut de suferit”, este de părere economistul.

Suveraniștii și social-democrații vor reducerea taxării

Deficitul bugetar al României nici nu a apucat să scadă semnificativ că politicienii de la AUR și PSD cer noi reduceri ale taxării, dar și creșteri ale cheltuielilor publice. AUR a depus în Parlament o propunere legislativă pentru modificarea Codului Fiscal în așa fel încât impozitul pe dividende să fie redus de la 16% la 8%. Și PSD, care vrea la guvernare, spune că va pune capăt acestei perioade de austeritate prin indexarea pensiilor, sprijinirea mamelor, veteranilor și persoanelor cu dizabilități, precum și extinderea schemei de plafonare a adaosului comercial pentru alimente. Niciun partid nu a explicat care este sursa de finanțare a acestor politici.

„De unde aducem banii, concret? Toate populismele și cadourile promise de orice politician, indiferent de culoare, se lovesc de realitatea surselor de finanțare. Provocarea cea mai mare este să păstrăm o colectare eficientă, care trebuie accelerată prin digitalizarea ANAF, debirocratizare și înăsprirea în zona juridică a legislației care descurajează economia subterană.

Deja se văd progrese, avem un record la încasări TVA în primele cinci luni: 2,9% din PIB, în condițiile în care România încasa TVA din PIB în primele cinci luni ale anului undeva la 2-2,5% după pandemie până în prezent. Încasările la TVA au crescut cu 24%, în condițiile în care ele trebuiau să crească cu 14%. Acesta este un record de încasări care arată o îmbunătățire a luptei împotriva traficului ilicit, economiei subterane, pentru conformarea fiscală, care trebuie să continue. Cu cât intri mai mult în descurajarea economiei subterane, cu atât sistemul se va împotrivi”, explică Iancu Guda.

Deficitul a crescut rapid, dar scade foarte lent

Cheltuielile statului au scăpat de sub control după 2020, anul pandemiei, iar deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei în 2021 și 2022, a crescut la 90 de miliarde de lei în 2023, iar în super-anul electoral 2024 a urcat până la 152 miliarde de lei.

În 2025, deficitul bugetar cash a scăzut cu doar 6 miliarde de lei, ajungând la 7,65% din PIB, în pofida măsurilor luate în a doua jumătate a anului de guvernul Bolojan. Însă efectele acelor măsuri se văd cel mai bine anul acesta, iar semnalele optimiste, precum excedentul bugetar din luna ianuarie și creșterea lentă a deficitului comparativ cu anii 2024 și 2025 arată că ținta de 6,2% din PIB deficit bugetar poate fi atinsă până la finalul acestui an.

În toți acești ani, în care cheltuielile statului au scăpat de sub control în mandatele de premieri ale lui Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, datoria publică a crescut în cel mai rapid ritm din regiune. Dacă în anul 2021 datoria publică era de aproximativ 700 de miliarde de lei, astăzi a ajuns la aproape 1.200 de miliarde de lei.

Dependența României de împrumuturi și riscul de retrogradare la junk ne-au făcut să ne împrumutăm la cele mai mari dobânzi din regiune, iar anul acesta vom plăti 60 de miliarde de lei, adică aproximativ jumătate din ținta de deficit bugetar, dobânzi la datoriile din trecut. Reducerea deficitului va face ca datoria publică să crească mai lent, dar și ca inflația să scadă.

Iancu Guda: „Ne-a ajuns cuțitul la os”

Economistul Iancu Guda este de părere că România nu își mai permite să deraieze de la acest traseu reformist și că în anii următori cheltuielile statului trebuie să fie ținute sub control, economia subterană să fie redusă, iar investițiile în economie să fie strategice și cu valoare adăugată mare.

„În caz contrar, consecința este că nu se vor atinge țintele de deficit, riscăm să intrăm în junk, o țară nerecomandată investițiilor, ceea ce ar fi tragic pentru noi toți. Plătim dobânzi 60 de miliarde de lei, 3% din PIB, numai dobânzi. Păi noi trebuie să avem 3% din PIB tot deficitul. E clar că ne-a ajuns cuțitul la os și nu avem alte alternative decât să facem aceste reforme, să reducem economia subterană și să facem investiții cu valoare adăugată.

De unde să facem rost de acea ajustare necesară de deficit până la 3%? De unde să mai punem la apărare încă 3% din PIB? De unde să mai punem la sistemul public de pensii încă 2% din PIB începând cu 2030 că ajung decrețeii la pensie? De unde să punem noi 10% din PIB ajustare până în 2030 în condițiile în care alte taxe nu mai poți să crești?

Mesajul către clasa politică din partea sectorului privat este că economia are nevoie de stabilitate politică reformatoare. Deci nu orice partid sau coaliție care primește un cec în alb, necondiționat, care face ce vrea când vrea. Fără reforme, reducerea economiei subterane și investiții juste, cu valoare adăugată, nu mai putem ține economia în zona recomandată investițiilor”, a declarat, pentru Cotidianul, economistul Iancu Guda.

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.