Președintele Nicușor Dan a ținut să facă subiectul rezistenței anticomuniste auzit și în presa americană. Într-un editorial în publicația conservatoare Newsmax, șeful statului a ținut să prezinte legătura dintre România și SUA și prin ochii rezistenței din munți din perioada comunistă.
„După cel de-Al Doilea Război Mondial, România a cunoscut una dintre cele mai îndelungate mişcări de rezistenţă armată anticomunistă din spatele Cortinei de Fier. Luptătorii din Munţii Carpaţi au continuat rezistenţa până la începutul anilor 1960.
Statele Unite au încercat să îi sprijine, paraşutând voluntari români şi provizii pentru a susţine lupta. Cei care au fugit în munţi au trăit cu o singură speranţă: că americanii vor veni să elibereze România.
Mulţi şi-au dus această speranţă până la moarte, în faţa represiunii comuniste. Este o mărturie impresionantă a legăturii istorice dintre popoarele noastre”, a scris șeful statului în editorialul din presa americană.
Nicușor Dan: Eu cred că este legitim să promovezi rezistența anticomunistă din munții Făgăraș
Nicușor Dan a vorbit de rezistența anticomunistă mai ales dintr-o perspectivă locală. Președintele este originar din Făgăraș, acolo unde rezistența a fost condusă de Ion Gavrilă Ogoranu, fost legionar.
Atunci când a refuzat să promulge Legea Vexler, Nicușor Dan a dat exemplu chiar rezistența anticomunistă din munții Fărăgraș. Acesta a concluzionat că este legitim ca aceasta să fie promovată.
„În orașul Făgăraș există o asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din munții Făgăraș. Face expoziții, tot felul de evenimente de felul ăsta. Între membrii asociației din munții Făgăraș sunt câteva persoane care, între timp, au fost parte din mișcarea legionară. Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune.
Și dacă are caracter legionar, oamenii ăștia trebuie să facă pușcărie sau nu? Pentru că legea ne spune că dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că este legitim să promovezi rezistența anticomunistă din munții Făgăraș”, a declarat Nicușor Dan într-o conferință de presă, conform G4Media.
Cine a fost Ion Gavrilă Ogoranu
Ion Gavrilă Ogoranu a făcut liceul la „Radu Negru”, unde a intrat în 1934, în Făgăraș. Aceeași unitate de învățământ pe care a terminat-o și președintele Nicușor Dan. În 1936, Ogoranu a început să aibă legături cu Mișcarea Legionară. Acesta a participat inclusiv la revolta legionară din 1941, relatează G4Media.
Ion Gavrilă Ogoranu a devenit după tragere Cortinei de Fier un simbol al anticomunismului. A fost condamnat la moarte de regimul comunist pentru asocierea sa cu Mișcarea Legionară, dar nu a fost capturat decât la 29 de ani după acea sentință, în 1976. Acesta nu a fost executat, însă. Ogoranu susținea, într-un interviu de după Revoluție, că a fost salvat chiar de președintele SUA, Richard Nixon.
După Revoluție, acesta a continuat cu simpatia pentru legionarism. După 1989, „inițial a fost atent în privința asumării publice a concepțiilor sale politice. În cele din urmă, însă, a recunoscut deschis că a fost legionar, perspectivele sale asupra lumii rămânând evident tributare ideologiei împărtășite”, a explicat istoricul Dorin Dobrincu pentru G4Media.
Fundația legionară ce-l comemorează pe Ogoranu
În memoria sa a fost înființată Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, cel mai probabil aceasta fiind fundația la care făcea referire Nicușor Dan când vorbea despre asociația care „se ocupă de promovarea rezistenței din munții Făgăraș”. Problema e că fundația respectivă are mai multe legături cu neolegionarismul, dar și cu apropiați ai lui Călin Georgescu.
O investigație amplă făcută de Buletin de București arată că Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu” își împarte sediul cu Fundația „Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, condusă de Eugen Sechila, care, conform HotNews, ar fi apropiat al lui Călin Georgescu.
Mai mult, BdB scrie că în 2016, cele două fundații au organizat o conferință în care vorbitorul invitat era chiar Călin Georgescu.
Secretarul Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu” este Florin Dobrescu. Acesta afirmă, într-un articol publicat pe buciumul.ro, că este organizatorul comemorărilor lui Corneliu Zelea Codreanu de la Tâncăbești.
Interviu acordat de Nicușor Dan unui membru fondator al Fundației
Nicușor Dan a mers în august 2025 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus din Făgăraș. În același timp, la Constanța era organizată o ceremonie cu ocazia Zilei Marinei. Șeful statului a acordat un interviu „pentru Lucia Baki, director la publicația Monitorul de Făgăraș și membră fondatoare a fundației neolegionare „Ion Gavrilă Ogoranu”, relata G4Media.
Lucia Baki este co-autor alături de Ion Gavrilă Ogoranu al unui volum despre Rezistența anti-comunistă, conform sursei citate.
Aceasta l-a întrebat pe președinte cum va apăra istoria rezistenței anticomuniste din munții Făgăraș în fața Legii Vexler.
„A fost cumva o alăturare de context nefericită. Una-i una, alta-i alta, În primul rând, trebuie să fim mândri de Rezistența anti-comunistă din zona asta și, în al doilea rând, pe această lege e evident că trebuie să combatem toate manifestările xenofobe, antisemite. Aici cred că suntem cu toții de acord.
Numai că instrumentul cu care facem asta trebuie să fie foarte echilibrat, să nu dea naștere la abuzuri în sens contrar, pentru că noi avem deja o societate care este fragmentată și nu trebuie să mărim și mai multe tensiunea. Dimpotrivă, trebuie să avem un dialog”, afirmă președintele Nicușor Dan.
Cum arată site-ul Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”
Istoricul articolelor de pe site-ul asociației le trădează, de asemenea, afinitățile legionare. Spre exemplu, Fundația a postat un reportaj de la „Zilele Rezistenței Naționale de la Sâmbăta de Sus”. În poza publicată de asociație se văd clar mai multe steaguri legionare, de culoare verde și cu „grătarul legionar” în mijloc.
La acel eveniment, conform articolului de pe site-ul fundației, „Florin Dobrescu, preşedintele executiv al Partidului Totul pentru Ţară, a reamintit cuvintele lui Ion Gavrilă Ogoranu, care spunea că nu este de ajuns doar să-i comemorăm pe aceşti eroi, ci trebuie să înfăptuim idealurile şi visele pentru care ei au murit”.
La finalul evenimentului, „a fost strigat apelul morţilor din rezistenţa făgărăşeană şi s-au intonat Imnul legionarilor căzuţi şi Imnul rezistenţei făgărăşene.”
Tot la acest eveniment, au fost citite și interpretate texte ale lui Horia Sima, conducător al Mișcării Legionare după moartea lui Corneliu Zelea Codreanu.
„Un moment aparte l-a constituit prezentarea cărţii “Citindu-l pe Horia Sima”, a părintelui Marius Vişovan, membru în conducerea Fundaţiei George Manu, care a făcut un mare efort de a fi venit la manifestări tocmai din Maramureş. Reunind eseurile publicate în revista Permanenţe de părintele Vişovan, fiul mărturisitorului închisorilor comuniste Aurel Vişovan, cartea de faţă reprezintă o analiză lucidă, profundă şi stăpânită de o logică impecabilă a scrierilor lui Horia Sima, punînd la dispoziţia cititorilor un adevărat îndrumar în mai buna înţelegere a acestui filosof al Istoriei.”
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
