Deși termenele contractuale prevăd inaugurarea a 302 de kilometri de autostradă în acest an, realitatea din teren arată că în primele șase luni nu a fost dat în folosință niciun metru de drum de mare viteză, în țara noastră.

Această situație vine după un an 2025 în care au fost inaugurați doar 146 de kilometri din cei 280 promiși. În acest context, Ionuț Ciurea, liderul Asociației Pro Infrastructura, oferă o analiză detaliată a motivelor care au dus la această blocaj și a perspectivelor pentru restul anului, într-un interviu acordat Ziare.com.

Expertul în infrastructură explică faptul că ținta de 285 de kilometri pentru anul 2026 nu a reprezentat niciodată o certitudine, ci mai degrabă un scenariu ultra-optimist, care ar fi necesitat o aliniere perfectă a tuturor factorilor implicați.

„Da, în primul rând, trebuie spus că ținta de 285 de kilometri nu a fost de la început o certitudine sau măcar un reper pe care să ne putem baza cu adevărat, ci ea a reprezentat planul maximal. Și în previziunile noastre inițiale, la Pro Infrastructura, am apreciat că există șanse mari ca anul acesta să fie unul în care să marcăm un record și să ne apropiem de 250 de kilometri, teoretic chiar mai mult de atât, însă această estimare era valabilă doar într-un scenariu ultra-optimist, în care toate condițiile ar fi fost favorabile.

În mod obișnuit, toate planetele nu se aliniază decât foarte rar pentru a permite un scenariu ideal, iar depășirea pragului de 250 de kilometri a fost dintotdeauna o țintă ultra-optimistă, care nu era imposibil de atins din punct de vedere teoretic, dar care era puțin probabil să devină realitate”, a declarat Ionuț Ciurea.

Birocrația și mobilizarea defectuoasă a constructorilor, principalele cauze ale întârzierilor

Unul dintre motivele principale pentru care lucrările au întârziat atât de mult este pierderea perioadei favorabile de primăvară și a lunilor mai și iunie, când condițiile meteo sunt optime pentru execuția lucrărilor de infrastructură. Potrivit expertului, această întârziere este rezultatul unei combinații de factori, printre care birocrația excesivă, dar și mobilizarea insuficientă a constructorilor.

„În acest moment, problema nu ține doar de faptul că timpul a trecut și că există întârzieri față de previziunile noastre din luna ianuarie, când estimam că ar fi trebuit să avem deja o parte dintre kilometri inaugurați, ci este vorba și de faptul că nu mai este foarte mult timp la dispoziție, iar din diverse motive – care trebuie analizate pentru fiecare proiect în parte – fie birocrația, fie mobilizarea constructorilor a lăsat de dorit, iar birocrația nu a fost rezolvată la timp de către stat.

Asta a condus la situația în care nu s-a putut pune în teren ceea ce era necesar în ultimele șase luni, pierzând astfel un moment favorabil, iar mulți dintre acești kilometri erau oricum la limită pentru a fi finalizați la sfârșitul anului”, a explicat Ionuț Ciurea.

Estimarea actuală: 170 de kilometri, cu unele incertitudini. Expertul: „Nici această estimare nu este una certă”

În urma acestor întârzieri, Asociația Pro Infrastructura a revizuit semnificativ estimările pentru întregul an, reducând prognoza de la 250 de kilometri la aproximativ 170 de kilometri.

Totuși, această cifră nu este una definitivă, întrucât există încă loturi care se află în zona incertitudinii.

„Acum ne îndreptăm către o cifră semnificativ mai mică decât ținta maximală și ideală pe care o aveam la începutul anului, astfel că, în acest moment, estimarea noastră se situează undeva în jurul a 170 de kilometri.

Trebuie precizat că nici această estimare nu este una certă, pentru că, pe de o parte, avem niște kilometri consistenți care sunt practic siguri și pot fi luați în calcul, dar există și câteva loturi, în jur de două sau trei, care sunt încă în zona incertitudinii, ridicând semne de întrebare, însă, în ciuda acestor incertitudini, există șanse foarte mari să ne apropiem de cifra de 170 de kilometri într-un scenariu realist, perfect realist și optimist”, a precizat liderul Pro Infrastructura.

A3, secțiunea Chiribiș-Biharia, marea speranță pentru finalul anului

În ciuda situației sumbre, există și o rază de speranță. Expertul atrage atenția asupra secțiunii de pe autostrada A3, Chiribiș-Biharia, care are o lungime de aproape 29 de kilometri și care, deși are termen de finalizare în primăvara anului viitor, ar putea fi inaugurată în decembrie 2026, dacă constructorul menține un ritm susținut de lucru.

Spre deosebire de majoritatea proiectelor, acest lot nu se află în administrarea CNAIR, ci a CNIR, noua companie de drumuri, care are nevoie să demonstreze că poate fi mai eficientă decât predecesorul său.

„În acest context, domnul Budescu, care este șeful CNIR, împreună cu întreaga echipă, doresc să arate că sunt eficienți, iar acesta este primul lor șantier cu adevărat semnificativ, deoarece, deși mai au și alte proiecte transferate, acesta este primul proiect care a intrat serios în faza de execuție și are termen de finalizare anul viitor. Dacă vor reuși să îl inaugureze, cu sprijinul constructorului, desigur, în luna decembrie, chiar la limită, acest lucru ar reprezenta o mare lovitură de imagine într-un sens pozitiv, iar noi, șoferii, am fi câștigați, pentru că ne dorim să se dea drumul cât mai repede”, a explicat Ionuț Ciurea.

Un element pozitiv semnalat de expert este motivația financiară care îi împinge pe constructori să finalizeze lucrările cât mai repede. Fiecare zi de întârziere înseamnă costuri suplimentare, iar fondurile europene și naționale alocate acestor proiecte nu sunt nelimitate.

„Constructorul ar fi motivat să inaugureze înainte de termen, la fel cum și CNIR ar fi motivat să facă același lucru, existând astfel o concurență benefică între constructori și între proiecte, fiecare dorind să atragă mai repede fondurile, deoarece banii se vor termina la sfârșitul anului viitor, iar cu cât termină mai repede și își încasează plățile, cu atât mai bine pentru toți, ceea ce creează o dorință comună de a finaliza lucrările cât mai curând posibil”, a concluzionat Ionuț Ciurea.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent