Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa, după ce războiul dintre Iran și Statele Unite a scos la iveală divergențe vechi între principalii producători de petrol din cartel, relateaza CNN.

Pe măsură ce traficul prin Strâmtoarea Ormuz începe să revină la normal, statele membre încearcă să recupereze pierderile provocate de întreruperea exporturilor. Însă această revenire readuce în prim-plan disputa privind cotele de producție, una dintre cele mai sensibile teme din interiorul organizației.

Pentru OPEC, dilema este una strategică: să permită creșterea producției pentru a menține unitatea organizației, cu riscul unei scăderi accentuate a prețului petrolului, sau să limiteze oferta pentru a susține prețurile, riscând însă noi tensiuni și chiar retragerea unor membri.

Disputa privind cotele de producție revine în prim-plan

În timpul conflictului din Golf, o parte importantă a exporturilor mondiale de petrol a fost blocată după închiderea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul global cu țiței.

Țări precum Iran, Irak și Kuweit au fost nevoite să reducă semnificativ producția, în lipsa posibilității de a-și transporta petrolul către piețele internaționale.

Acum, odată cu reluarea treptată a traficului maritim, presiunea pentru majorarea cotelor de producție a crescut.

Irakul, al doilea mare producător din cadrul OPEC, a transmis că își dorește o creștere semnificativă a producției. Ministrul irakian al Petrolului a declarat pentru Bloomberg că Bagdadul va analiza inclusiv oportunitatea rămânerii în organizație dacă noile cote nu vor reflecta capacitatea de producție a țării.

Potrivit datelor publicate de Bloomberg, producția Irakului a scăzut cu aproximativ 75% în lunile aprilie și mai, ajungând la puțin peste un milion de barili pe zi, față de peste 4,5 milioane de barili pe zi înaintea conflictului. Autoritățile irakiene urmăresc atingerea unei producții de cinci milioane de barili pe zi pe termen scurt și de șapte milioane pe termen lung.

Analiștii spun că motivele sunt în primul rând economice.

„Irakul are nevoie urgentă de venituri suplimentare”, afirmă Jay Hatfield, directorul companiei de investiții Infrastructure Capital Advisors.

Arabia Saudită rămâne actorul-cheie

Decizia finală privind direcția OPEC va depinde, în mare măsură, de Arabia Saudită, cel mai influent membru al organizației.

Spre deosebire de Irak și Kuweit, Riadul a reușit să limiteze impactul blocadei folosind conducte care transportă petrolul către portul Yanbu, la Marea Roșie, evitând astfel dependența exclusivă de Strâmtoarea Ormuz.

Ca urmare, producția saudită a fost afectată într-o măsură considerabil mai mică decât cea a altor state din Golf.

Această situație reduce presiunea asupra Arabiei Saudite de a crește rapid producția. Dimpotrivă, o majorare bruscă a ofertei într-un moment în care cererea globală rămâne slabă ar putea provoca o scădere accentuată a prețurilor.

„În actualul context, inundarea pieței cu petrol pare contraproductivă”, apreciază Dan Pickering, fondatorul Pickering Energy Partners.

În acest weekend, alianța OPEC+, care include și Rusia și alți producători din afara organizației, a convenit asupra unei noi majorări moderate a producției, de 188.000 de barili pe zi. Este a cincea creștere graduală convenită din luna martie.

Cererea globală rămâne incertă

Chiar dacă statele OPEC ar decide să majoreze producția, nu este clar dacă piața ar putea absorbi rapid volumele suplimentare.

În timpul conflictului, cererea de petrol a scăzut pe fondul prețurilor ridicate și al dificultăților de aprovizionare. Între timp, în economii importante precum China și statele europene, investițiile accelerate în electrificare și surse alternative de energie au redus perspectiva unei reveniri rapide a consumului.

Natasha Kaneva, director pentru strategia globală privind materiile prime la JPMorgan, avertizează că piața s-ar putea confrunta temporar cu un excedent de ofertă, pe măsură ce petrolul blocat în timpul conflictului revine simultan pe piață.

Pe termen lung, există argumente în favoarea unei creșteri a cererii, deoarece multe state și-au redus rezervele strategice de petrol și vor trebui să le refacă. Totuși, analiștii estimează că acest proces este puțin probabil să înceapă înainte de 2027.

Ar putea coborî prețul petrolului la 40 de dolari?

Mai mulți economiști avertizează că o creștere rapidă a producției, combinată cu o cerere încă modestă, ar putea exercita presiuni importante asupra prețurilor.

Capital Economics estimează că petrolul ar putea coborî spre 60 de dolari pe baril în cursul anului viitor, iar pe termen mai lung nu exclude un nivel de aproximativ 50 de dolari.

Unii analiști consideră că, într-un scenariu extrem, dacă Arabia Saudită ar decide să deschidă complet robinetul producției pentru a-și apăra poziția dominantă în OPEC, prețul ar putea coborî chiar spre 40 de dolari pe baril.

Un astfel de nivel ar fi avantajos pentru consumatori și pentru economiile importatoare de energie, însă ar pune presiune asupra bugetelor multor state producătoare, ale căror venituri depind de prețuri considerabil mai ridicate, susțin CNN.

Un test pentru viitorul OPEC

În ultimele decenii, OPEC a reușit să depășească numeroase crize interne și dispute privind nivelul producției.

Cu toate acestea, actualul context este diferit. După perturbările fără precedent provocate de conflictul din Golf, organizația trebuie să găsească un echilibru între interesele divergente ale membrilor și stabilitatea pieței mondiale.

Pentru Arabia Saudită, alegerea nu este lipsită de riscuri. Menținerea disciplinei în cadrul cartelului ar putea deveni tot mai dificilă, în timp ce o creștere agresivă a producției ar putea declanșa o nouă perioadă de prețuri foarte scăzute.

Deocamdată, majoritatea analiștilor consideră că un astfel de scenariu nu reprezintă varianta cea mai probabilă. Totuși, dacă tensiunile din interiorul OPEC se vor accentua, piața petrolului ar putea intra într-o nouă etapă de volatilitate, cu implicații importante atât pentru producători, cât și pentru economia globală.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent