Rusia ar fi dispusă să riște o escaladare militară, iar pe listă s-ar afla România și statele baltice. Într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, Ana Maria Albulescu, expert în studii de război, analizează acest scenariu alarmant și dezvăluie cum s-ar putea ajunge aici.
Arme de război electronic rusești. FOTO: Shutterstock
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Există tot mai multe informații că Rusia ar fi dispusă să
riște un război cu NATO, iar primul pas ar însemna un atac
puternic asupra unor baze NATO din România și statele baltice. În același timp,
potrivit unor surse citate de Reuters, Vladimir Putin nu ar lua în
calcul negocierile cu Ucraina.
Ana Maria Albulescu este cercetător
la Universitatea din Tartu (Estonia). Cu doctorat în Studii de
Război (Kings College London, 2019), românca este considerată
expert în dinamica conflictelor înghețate în spațiul
post-sovietic, statele de facto, democratizarea și eforturile
internaționale de construire a păcii. Într-un interviu pentru
„Adevărul”, Ana Maria Albulescu explică de ce acest scenariu
radical al unui atac rusesc asupra României și a NATO este puțin probabil în următorii ani, dar și care ar fi
factorii care ar putea totuși să ducă pe termen lung la o asemenea
escaladare.
Adevărul: O știre recentă publicată de Reuters menționează
avertismente sau scenarii lansate de apropiați ai Kremlinului
conform cărora Vladimir Putin ar putea fi tentat să lovească ținte
din România și din țările Baltice într-un moment de escaladare.
Sunteți expert în spațiul ex-sovietic și conflictele zonei, iar
pe baza a tot ceea ce știți despre ruși și despre Putin, cât de
realist vi se pare acest scenariu radical?
Ana Maria Albulescu: Dacă stăm să analizăm strict felul
în care merge războiul din Ucraina în momentul de față, ne-am
gândi că Vladimir Putin nu prea este pregătit să facă acest
lucru. În principiu, Rusia nu ar avea motive să atace România și
țările baltice și nici mijloacele să o facă, mai ales acum. Și nu ar avea de câștigat nimic, ba chiar ar avea mai mult de pierdut din asta. Pentru că un atac direct asupra spațiului transatlantic ar fi o
sinucidere curată, deoarece Rusia ar intra într-un conflict direct
cu NATO în condițiile în care, în prezent, se descurcă oricum mai degrabă greu și
în Ucraina. Și vedem că Rusia avansează foarte lent în Ucraina,
are probleme mari acolo.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Nu știu cum ar putea deschide un alt front
sau alte fronturi, mai ales că un război cu NATO ar fi deja la alt
nivel, ar avea în față o forță mult, mult mai mare decât
Ucraina. Și armele de care dispune NATO, forța NATO… Apoi, din ultimele statistici, deși cifrele provenite din
cele două tabere pot fi influențate de propagandă și statisticile
nu sunt complet sigure, este evident că rușii au suferit pierderi
umane și financiare uriașe, existând raportări de până la un
milion patru sute de mii de soldați morți. Sigur că aceste cifre
sunt probabil exagerate, dar cu siguranță pierderi mari există,
așa că nu văd cum Rusia ar putea să se hazardeze și să lanseze
un atac asupra NATO. Cel puțin eu nu îmi dau seama cum ar putea s-o facă, nu
văd nici logica unei acțiuni ofensive. Ar fi o greșeală uriașă de strategie a Moscovei, m-aș mira să o facă.
De unde vin amenințările
Constant apar rapoarte din partea unor servicii de intelligence
sau a unor analiști ori chiar politicieni care susțin că Rusia ar
lua în calcul, mai devreme sau mai târziu, un atac asupra unui stat
NATO. De unde vin acestea?
Aceste amenințări au apărut inițial în emisiuni de televiziune difuzate în Rusia,
unde apropiați ai liderului de la Kremlin au fost provocați și au
declarat că ar trebui cucerite toate teritoriile până la vechile
granițe ale Imperiului Rus, fiind ulterior propagate masiv în
mediul online. În Rusia există tot felul de voci care susțin că
aceasta este singura soluție. De la Dmitri Medvedev și până la
analiști și apropiați ai nucleului dur, al celor care vor un
război cu NATO. Însă cred că este vorba mai mult de un spectacol
pentru publicul intern, pentru rusul de rând, ca să alimenteze
orgoliul și sentimentul că Rusia este o mare putere. Sigur că or
fi printre ei și unii care chiar cred că Rusia ar trebui să lupte
cu NATO, dar nu sunt deloc realiști. După părerea mea, un război
Rusia – NATO este puțin probabil, mai ales în acest moment,
indiferent ce ar zice unii sau alții. Însă prin proxy, așa cum este acum, războiul va continua foarte probabil și anul viitor.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Balticii se pregătesc pentru cel mai rău scenariu
Cu toate acestea, țările din prima linie, în special
republicile baltice, par să trateze această amenințare cu o
seriozitate maximă. Cum se resimte această tensiune acolo, pe
teren, în Estonia?
Pregătirea Estoniei pentru un potențial război împotriva NATO
din partea Rusiei nu este o noutate, nu este de când au apărut
aceste amenințări și toate zvonurile. De fapt, se întâmplă de
când m-am mutat eu aici și chiar de dinainte. Populația este
pregătită constant: există alarme de exercițiu o dată la trei
luni, se fac instrucții și antrenamente militare, iar cadrele
militare sunt pregătite chiar aici, în Tartu, la Baltic Defence
College. Lumea este conștientă și pregătită pentru un astfel de
scenariu în toată regiunea baltică.
Ana Maria Albulescu are doctorat în Studii de Război la Kings College London. FOTO Arhivă
Lituania, de exemplu, este și mai pregătită și mai alertă,
având în vedere că minoritatea rusă de acolo este mai mare decât
cea din Letonia sau Estonia, ceea ce le dă sentimentul că au mult
mai mult de pierdut sau că sunt mai expuși. Istoria lor foarte
tristă în cadrul fostei URSS și poziționarea permanentă la
această graniță îi face extrem de ambițioși în a-și păstra
independența.
Cum se poate ajunge la război NATO – Rusia
Dacă pe termen scurt și mediu armata rusă este blocată în
Ucraina, cum vedeți evoluția acestei amenințări pe un orizont de
timp mai lung? Peste cinci sau zece ani, ar putea deveni realitate o
invazie asupra unui stat NATO?
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În principiu nu văd un război Rusia – NATO, dar și aici sunt
câteva nuanțe. Când privim pe termen lung, totul depinde de
scenariile legate de Vladimir Putin și de succesorul său. Eu văd
câteva dinamici posibile în următorul deceniu.
În primul rând, dacă ne gândim la menținerea actualului
leadership și Vladimir Putin rămâne la putere în următorii zece
ani, văd posibil un atac rusesc asupra unor state NATO în acest
interval. Poate fi hibrid, deja e într-o măsură, posibil să se
intensifice. Și se poate ajunge, da, și la un atac direct.
În al doilea rând, scenariul acesta l-aș vedea în cazul în
care intervine moartea lui Putin, dar se instalează un succesor
stabil, îl văd în acest caz pe Dmitri Medvedev ca opțiune
principală momentan. Acest scenariu ar fi și mai rău, deoarece
Medvedev este și mai radical, iar sub conducerea lui am asista,
probabil, la o invazie.
În al treilea rând, o ruptură violentă la nivel de leadership
sau moartea lui Putin ar putea duce la fragmentarea Federației Ruse
și la războaie civile interne. Deși ar măcina Rusia din interior,
acest scenariu atrage riscuri majore pentru noi, similare cu cele de
la destrămarea URSS, din cauza incertitudinii legate de controlul
armelor nucleare rămase în diverse regiuni.
Indiferent de modul în care se vor dezvolta aceste evenimente,
concluzia mea este că, din păcate, acest război din Ucraina nu va
fi ultimul război ruso-vestic.
Cât mai funcționează descurajarea nucleară
Referindu-ne la discursul dur al unor lideri radicali ruși și
la amenințările nucleare, ar putea fi acestea menite doar să
intimideze Occidentul și pentru uz intern, pentru
rusul de rând? Cât mai funcționează acea descurajare nucleară
care a făcut ca pe timpul Războiului Rece să nu avem un război
„cald” între NATO și URSS?
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Conceptul de descurajare nucleară încă funcționează și îi
oprește pe ruși de la acte fățișe împotriva NATO, limitând
acțiunile lor la provocări, cum este cazul dronelor căzute sau
rătăcite pe spațiul aliat. Este adevărat că discursul agresiv al
lui Putin, dar mai ales al unor lideri precum Medvedev are o
puternică componentă internă. El folosește aceste declarații
tăioase pentru ca publicul din Rusia să-l considere puternic și
pentru a nu lăsa impresia că este un lider slab. În Rusia, Putin
nu-și poate permite să lase impresia de slăbiciune și nici să
pară că face vreo concesie NATO sau europenilor. Asta i-ar putea fi
fatal, deja sunt multe voci în Rusia care îl acuză că e prea
indulgent, prea „moale” cu Occidentul. Până la urmă, eu cred
că această descurajare reciprocă nucleară încă mai funcționează
și este bine că se întâmplă așa. Poate chiar această
descurajare va face ca războiului să nu se extindă, să nu
escaladeze și să nu intrăm și noi în război.
Pe de altă parte, există voci inclusiv în Occident, analiști
și ONG-uri conectate cu Kievul, cu Ucraina, care susțin că NATO ar trebui să
intervină de partea ucrainenilor și să declare război Rusiei. Ar
fi aceasta o soluție sau ne-ar expune unor riscuri majore?
Și să nu uităm, totuși, Rusia are capabilitățile reale în
spate, așa că amenințările trebuie luate în serios. Unii
analiști susțin că Rusia joacă la cacialma și că NATO ar trebui
să intervină direct, însă eu consider că acest pas ar fi extrem
de riscant. Am ajunge într-un punct din care statele NATO nu s-ar
mai putea întoarce.
O intervenție directă ar însemna o escaladare majoră, un
război european imens și pierderi de vieți omenești și pagube
catastrofale. Chiar și într-un raport ipotetic de câștiguri
versus pierderi în care Alianța ar învinge, noi, statele din
flancul estic, adică România și balticele, am avea mult mai mult
de pierdut decât de câștigat din cauza distrugerilor și a
riscurilor tactice sau radioactive. Acesta este adevărul, suntem
periculos de aproape. Și am avea de suferit, am fi primii, pentru că
am fi și noi loviți, am fi primii chiar pentru că suntem cei mai
apropiați și cel mai ușor de atacat. De aceea, în ultimii ani s-a
evitat cu orice preț acest scenariu al confruntării directe, fie că
la Washington l-am avut pe Biden sau îl avem pe Trump. La nivelul
ăsta nimeni nu își permite să riște, e prea mult de pierdut.
Rusia ar avea, cred eu, cel mai mult de pierdut. Probabil că ar fi
distrusă într-un război nuclear. Dar și noi am fi devastați. Un
război nuclear înseamnă distrugeri inimaginabile, se poate ajunge
la distrugerea planetei. Nu este de glumit, chiar dacă unii cred că
asta ar fi o soluție. De fapt, nu ne putem juca cu asta, așa cum
nici rușii nu pot să o facă.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>