La summitul NATO de la Ankara, care s-a desfășurat săptămâna trecută, mai multe țări membre, printre care și Canada, au propus înființarea unei Bănci de Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), o instituție financiară multilaterală pentru finanțarea industriei de apărare și a proiectelor de securitate prin mobilizarea de capital public și privat. Proiectul urmează să fie lansat în 2027, iar România este una dintre țările fondatoare.
Noul organism a venit ca o inițiativă coordonată de Canada, iar premierul canadian Mark Carney promovează DSRB ca parte a unei „alianțe a puterilor medii”.
Ideea de a avea o Bancă de Apărare mondială, pentru țările mai puțin dezvoltate militar, vine în contextul în care Donald Trump amenință cu retragerea SUA din NATO și cu reducerea contribuțiilor la securitatea celorlalte state, în special a celor din Europa. Totodată, statele din Vestul Europei și-au manifestat nemulțumirea privitor la tendințele expansioniste ale SUA (de la războiul pornit în Iran, la pretențiile de anexare a Groenlandei), iar asta a tensionat și mai multe relațiile transatlantice.
Deși discursul lui Donald Trump de la Ankara, pe 8 iunie, a părut să fie unul reconciliator cu partenerii NATO, devine clar că statele membre nu mai au aceeași încredere în garanțiile de securitate ale Washingtonului și caută alternative pentru un NATO fără susținerea SUA. Uniunea Europeană deja a luat inițiativă în acest sens prin programul SAFE.
Politologul George Jiglău, lector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, afirmă faptul că Banca de Apărare propusă de statele membre este „un pas” către a găsi noi alternative de securitate, în contextul în care America „joacă așa cum joacă”.
„Deci, este încă un pas înspre a găsi niște aranjamente de securitate. Când spunem de securitate, au și componenta asta economică implicită în spate și bugetară, la nivelul fiecărui membru, care da, trebuie să asigure niște alternative la NATO, în condițiile în care America joacă așa cum joacă sub administrația Trump și o să vedem ce se întâmplă în continuare după ce se va termina acest mandat. Dacă vine un alt Trump sau se schimbă ceva mai semnificativ.”, spune politologul, într-o intervenție pentru Ziare.com.
Acesta spune că ar fi firesc ca toți partenerii NATO, care sunt atașați ideii de securitate colectivă în acest format, să se gândească la alternative în condițiile în care SUA dau semne că nu vor să se mai implice. „Asta s-a întâmplat și în primul mandat al lui Trump, când a început atunci să spună tot felul de lucruri, a bătut cu pumnul în masă la summit-urile de genul ăsta. Norocul NATO a fost că a pierdut alegerile din 2020.”
„Ne amintim foarte bine că după ce a venit Biden, care a reiterat angajamentul Americii față de NATO, toți europenii și ceilalți parteneri, canadienii inclusiv, au răsuflat ușurați și s-a considerat că lucrurile revin la normal. După, s-a întâmplat ce s-a întâmplat în 2024 cu întoarcerea lui Trump, cu dorința asta de răzbunare. (…) Și abia a trecut un an și un pic de mandat. Nu știm cum vor avea lucrurile în următorii doi ani și jumătate.”, adaugă Jiglău.
Profesorul universitar este de părere că situația NATO poate merge oricând într-o direcție mai dramatică decât până acum. „Și atunci, cred că primul scenariu pe care îl pun toți înainte, aici nu am sesizat foarte multe nuanțe, este că America să rămână aici, să vorbim în continuare despre NATO și nu despre altceva.”
„Dar în condițiile în care Trump i-a antagonizat pe spanioli și, iarăși, a zis de Groenlanda, tot vine cu ideile astea din când în când în funcție de moment, așa, într-un mod haotic, dar care ilustrează foarte bine faptul că nu te poți baza pe termen lung pe predictibilitate din partea Americii condusă de Trump. Trebuie să ai niște alternative, iar alternativele astea sunt tot mai vehiculate și tot mai diverse și complementare; mi se pare mie ca scenarii secundare la cel principal, care este cel mai de dorit.”, precizează profesorul George Jiglău.
Programul SAFE, care se realizează prin intermediul fondurilor UE, tot în direcția unei alternative militare la SUA, țintește „ideea asta de înarmare și de investiții masive în zona de securitate și cu componenta economică implicită când vorbim de investiții, dar și pentru construirea unei infrastructuri de securitate care să fie cumva în mâinile noastre și să nu mai depindă de bunăvoința lui Trump.”
Astfel, consideră George Jiglău, inițiativa Băncii pentru Apărare merge în aceeași direcție cu cea a SAFE, toate aceste inițiative sunt cumva complementare. „Mi se pare că sunt într-un fel de căutări, care este varianta cea mai bună și, da, poate că în perspectivă, pe termen mediu-lung, sau poate mai scurt dacă e nevoie să activezi urgent asta, să vii cu un soi de NATO fără America.”
Ideea de sisteme complementare este valabilă și pentru UE, unde oricând se pot întâmpla evenimente care să schimbe raporturile dintre statele membre, inclusiv câștigarea alegerilor din Franța de către extrema-dreaptă.
„Noi suntem acum într-un context pe care nimeni nu și-l dorea. Când s-a format NATO și-am tot extins NATO, nu ne gândeam că la un moment dat americanii o iau pe arătură. Dar, din păcate, se întâmpla asta și s-ar putea să se tot întâmple.”, afirmă Jiglău.
Lectorul Universității Babeș-Bolyai subliniază că NATO a continuat să crească, crezând că toată lumea va respecta valorile democrației liberale, însă apariția unor alternative de dezvoltare militară și economică îi poate lăsa pe dinafară pe cei care nu vor să respecte aceste valori.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Germania va găzdui rachete americane Tomahawk
Guvernul de la Berlin va achiziționa rachete americane de croazieră Tomahawk cu rază medie de acțiune și le va desfășura pe teritoriul Germaniei pentru a descuraja Rusia.
Responsabilii cu…