Publicat: 13.07.2026 09:27
Actualizat: 13.07.2026 09:33
Poliția Română avertizează asupra unei noi metode de escrocherie prin care infractorii se folosesc de identitatea instituțiilor publice pentru a convinge victimele să își retragă economiile din conturile bancare. Autoritățile spun că escrocii folosesc documente false, apeluri telefonice și scenarii alarmante pentru a câștiga încrederea oamenilor.
Tot mai multe tentative de escrocherie au la bază tehnici de manipulare psihologică, iar cea mai nouă metodă semnalată de Poliția Română îi vizează inclusiv pe cei care cred că pot identifica ușor o fraudă. Spre deosebire de înșelătoriile clasice, în care victimele sunt convinse să ofere date bancare, noua schemă urmărește să le determine să își retragă singure economiile și să le predea unor persoane necunoscute, sub pretextul unei presupuse anchete oficiale.
Cum începe această escrocherie prin care victimele sunt convinse să își retragă economiile?
Potrivit informațiilor transmise de Poliția Română, totul începe cu un apel telefonic. Persoana aflată la celălalt capăt al firului susține că este polițist sau reprezintă o altă instituție a statului și îi spune victimei că identitatea sa ar fi fost folosită într-o fraudă financiară.
În alte situații, escrocii afirmă că pe numele persoanei au fost contractate credite, au fost efectuate tranzacții suspecte sau că există riscul pierderii banilor din conturi dacă nu sunt urmate imediat anumite instrucțiuni.
Pentru a face povestea credibilă, infractorii trimit prin WhatsApp documente falsificate care conțin antetul și însemnele unor instituții publice. Scopul este simplu: inducerea unei stări de panică și eliminarea timpului de gândire, astfel încât victima să ia decizii impulsive.
De ce funcționează această metodă chiar și în cazul persoanelor prudente?
Citește și: Escrocherie în numele ANAF. O femeie de afaceri a transferat peste 100.000 de euro
Specialiștii în securitate cibernetică explică faptul că această metodă combină mai multe tehnici de inginerie socială. Escrocii nu cer bani din primul moment, ci construiesc un scenariu aparent logic și credibil.
Victima este convinsă că trebuie să își protejeze economiile sau să ajute la o presupusă investigație. În acest context, persoana ajunge să creadă că retragerea banilor reprezintă o măsură de siguranță și nu un risc.
Presiunea psihologică este amplificată prin folosirea unor termeni juridici, a unor documente false și a ideii că situația trebuie rezolvată urgent. Lipsa timpului de verificare este unul dintre principalele instrumente folosite de infractori.
Cum a fost păcălită o femeie în București prin această escrocherie?
În cazul prezentat de Poliția Română, o femeie a fost convinsă că o altă persoană i-ar fi folosit identitatea pentru a contracta un credit de valoare mare.
Temându-se de consecințele legale despre care i s-a vorbit în timpul apelului, victima și-a retras toate economiile din bancă și le-a predat unui necunoscut într-un parc din Sectorul 2 al Capitalei.
Abia după ce i s-a cerut o nouă sumă de bani femeia și-a dat seama că este victima unei escrocherii. Aceasta a apelat imediat numărul unic de urgență 112, iar polițiștii au organizat o acțiune în urma căreia tânărul venit să ridice banii a fost prins în flagrant.
Cazul arată că infractorii nu urmăresc doar obținerea unor informații bancare, ci încearcă să intre în posesia numerarului, ceea ce face recuperarea prejudiciului mult mai dificilă.
Ce nu face niciodată Poliția Română și cum recunoști o escrocherie?
Autoritățile subliniază că Poliția Română nu solicită niciodată cetățenilor să își retragă economiile din conturile bancare și nu cere bani prin telefon.
La fel de important, polițiștii nu trimit documente oficiale prin WhatsApp pentru a convinge oamenii să efectueze retrageri de numerar și nu desemnează persoane care să ridice bani din locuințe, din parcuri sau din alte locuri publice.
Dacă într-o conversație telefonică apar astfel de solicitări, există indicii puternice că este vorba despre o escrocherie.
Alte semnale de alarmă sunt:
- solicitarea de a păstra discuția secretă;
- presiunea de a acționa imediat;
- amenințările cu dosare penale sau blocarea conturilor;
- documente primite prin aplicații de mesagerie;
- cererea de a preda bani unei persoane necunoscute.
Ce trebuie să faci dacă primești un astfel de apel?
Recomandarea Poliției Române este ca apelul să fie închis imediat, fără furnizarea de date personale, parole sau informații bancare.
Înainte de orice decizie, informațiile trebuie verificate exclusiv prin canalele oficiale ale instituției care pretinde că a făcut apelul. Dacă există suspiciuni că este vorba despre o fraudă, cazul trebuie raportat celei mai apropiate unități de poliție sau la numărul unic de urgență 112.
În ultimii ani, metodele de escrocherie au devenit tot mai sofisticate, iar infractorii exploatează încrederea oamenilor în instituțiile statului și folosesc tehnologii care le permit să creeze documente și scenarii aparent autentice. Tocmai de aceea, cea mai eficientă metodă de protecție rămâne verificarea informațiilor înainte de a retrage bani, de a transfera sume sau de a urma instrucțiunile primite prin telefon.
Un principiu simplu poate preveni pierderea economiilor: dacă cineva pretinde că reprezintă o instituție publică și îți cere să retragi bani sau să îi predai unui necunoscut, este aproape sigur o escrocherie.
Jurnalist cu aproape 20 de ani de experiență, a scris despre sport, sănătate, educație și monden. Pasionată de sport și iubitoare de animale.