Planurile Comisiei nu vizează stabilirea unei vârste standard de pensionare sau a nivelului pensiei lunare FOTO Pixabay
Comisia Europeană analizează posibilitatea de a condiționa alocarea fondurilor din viitorul buget multianual al Uniunii Europene de adoptarea unor reforme în domeniul pensiilor, în contextul temerilor legate de impactul îmbătrânirii populației asupra finanțelor publice.
Potrivit unor oficiali europeni citați de Politico, executivul comunitar ia în calcul ca, începând cu bugetul pentru perioada 2028–2035, statele membre să fie nevoite să respecte recomandările specifice de țară privind sustenabilitatea sistemelor de pensii, altfel riscând să piardă accesul integral la fondurile europene.
„Rolul nostru este să sprijinim statele membre în luarea deciziilor dificile”, a declarat un oficial de rang înalt al Comisiei, sub protecția anonimatului. „Recomandările specifice ar putea fi un instrument potrivit pentru a lega reformele de investiții.”
O problemă care nu mai poate fi ignorată
Europa se confruntă cu o combinație periculoasă de datorii publice ridicate, scădere demografică și o populație tot mai îmbătrânită. Aceste presiuni riscă să destabilizeze sistemele de pensii publice, care se bazează pe contribuțiile celor activi pentru a plăti pensiile celor retrași din activitate.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
În 2023, peste 80% dintre pensionarii din UE au depins exclusiv de pensia de stat ca sursă de venit, iar unul din cinci europeni cu vârsta peste 65 de ani se afla în risc de sărăcie – echivalentul a aproximativ 18,5 milioane de persoane.
Prin aceste măsuri, Bruxelles-ul urmărește două obiective: reducerea presiunii asupra bugetelor publice și stimularea creării unei piețe de capital de tip american, prin canalizarea economiilor populației către investiții pe termen lung.
O temă cu potențial exploziv
Deși intenția este una pragmatică, propunerea este delicată din punct de vedere politic. Politica de pensii rămâne, în prezent, o competență națională, iar orice tentativă de a condiționa fondurile europene de reforme în acest domeniu riscă să genereze reacții dure, mai ales în rândul populației vârstnice – un electorat activ și influent.
„Nu poți cumpăra o reformă a pensiilor”, a spus un secretar de stat dintr-un minister de finanțe european. „Este o chestiune care atinge nervul democrației.”
Tensiunile sociale generate de astfel de reforme sunt deja evidente. La Bruxelles, proteste recente organizate de sindicate împotriva măsurilor de austeritate s-au soldat cu intervenția poliției, în contextul planurilor de creștere a vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani până în 2030. Situația este comparabilă cu cea din Franța, unde reforma pensiilor promovată de președintele Emmanuel Macron a declanșat luni de manifestații în 2023.
Chiar și după implementarea reformei, noul premier francez, Sébastien Lecornu, a anunțat recent o înghețare temporară a aplicării acesteia, pe fondul blocajului parlamentar care împiedică adoptarea bugetului. Amânarea ar putea costa Franța până la 400 de milioane de euro anul viitor.
Ce propune Comisia
Planurile Comisiei nu vizează stabilirea unei vârste standard de pensionare sau a nivelului pensiei lunare, ci se concentrează pe stimularea economisirii individuale pentru vârsta de pensionare. De asemenea, sunt încurajate schemele private de pensii, oferite de angajatori.
Aceste inițiative ar urma să fie integrate în cadrul actual al recomandărilor specifice de țară (CSR), parte a mecanismului anual de supraveghere economică la nivelul UE. Recomandările sunt negociate cu fiecare stat membru și vizează cele mai presante vulnerabilități economice.
„Dacă problema e legată de pensii, atunci trebuie abordată”, a declarat un al doilea oficial european de rang înalt.
Lecții din pandemia recentă
Ideea condiționării fondurilor de reforme nu este nouă. Ea a fost testată cu succes în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, creat după pandemia de COVID-19, prin care Comisia a legat tranșele de finanțare de îndeplinirea unor reforme convenite, inclusiv în domeniul pensiilor – un exemplu fiind Spania.
Acest model – de tip „recompensă și sancțiune” – a fost apreciat în cadrul instituțiilor europene și ar putea fi extins în viitorul buget multianual al Uniunii.
Totuși, nu toți sunt convinși de eficiența sa. Unele guverne s-au plâns de volumul birocratic necesar pentru a dovedi îndeplinirea cerințelor impuse de Comisie, ceea ce a dus la întârzieri și la blocarea unor fonduri semnificative.
„Nu înțelegem de ce Comisia e atât de atașată de acest model”, a spus un alt oficial dintr-un minister de finanțe. „Reforma pensiilor e extrem de controversată. Mă îndoiesc că cineva o va pune în practică doar pentru bani.”
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent