Cu o majoritate de două treimi favorabilă în Parlament, guvernul Peter Magyar modifică rapid și radical Constituția Ungariei. Desființarea vechilor structuri de putere ridică însă și întrebări privind statul de drept.
Confruntat cu eventualitatea pierderii puterii, Viktor Orbán și-a luat măsuri de precauție. Sau cel puțin așa a crezut. Numeroase funcții-cheie din stat și administrație din Ungaria au fost ocupate, pentru perioade îndelungate, de oameni loiali regimului său, iar revocarea lor a fost condiționată de un vot al Parlamentului cu majoritate de două treimi. Orbán a încercat astfel să își permanentizeze prezența în anumite instituții.
Calculul era simplu: orice viitor guvern urma să fie sabotat cât mai eficient. Chiar și din umbră, Orbán ar fi continuat să controleze sistemul, chiar dacă nu s-ar mai fi aflat în fruntea Executivului.
Ceea ce autocratul învins la alegerile din 12 aprilie nu anticipase a fost scorul istoric la care a fost consemnată înfrângerea partidului său, Fidesz (Uniunea Civică Maghiară), și majoritatea de două treimi obținută de partidul de opoziție Tisza (Respect și Libertate). Noul premier Peter Magyar și grupul său parlamentar folosesc acum din plin această majoritate și demontează într-un ritm alert sistemul construit de Orbán. Magyar a numit acest proces ”Operațiunea Purgatoriul”.
Cea mai importantă etapă a fost realizată luni (13.07.2026), la doar două luni după instalarea noului guvern: parlamentul de la Budapesta a adoptat un amplu pachet de modificări constituționale, propus de Magyar și cabinetul său la sfârșitul lunii iunie. Prin aceste modificări, mai mulți reprezentanți importanți ai vechiului regim sunt obligați să își părăsească funcțiile, printre ei președintele Tamás Sulyok și patru judecători ai Curții Constituționale.
Peter Magyar i-a numit în repetate rânduri pe Sulyok și pe alți oficiali, precum președintele Curții Constituționale, Péter Polt, ”marionetele lui Orbán” și a promis încă din campania electorală că îi va îndepărta din funcții.
Totodată, modificările constituționale anulează cele mai grave restrângeri ale statului de drept introduse în perioada Orbán. Curtea Constituțională își recapătă competențele inițiale, independența justiției este consolidată, iar numărul legilor care pot fi modificate doar cu majoritate de două treimi este redus.
De asemenea, va fi înființată o autoritate pentru recuperarea averilor dobândite ilegal. În plus, deputații vor putea exercita cel mult trei mandate parlamentare.
Cât de departe se poate merge?
Întrebarea dacă regimurile populiste și autocratice pot fi desființate și dacă democrația poate fi restaurată este dezbătută intens în Uniunea Europeană încă de la ascensiunea lui Orbán, în 2010. Discuția vizează și limitele până la care este permis sau necesar să mergi pentru a repara nedreptățile.
După două luni de guvernare, este clar că executivul lui Peter Magyar nu procedează cu menajamente ci arată, într-un ritm foarte rapid, cum poate avea loc o asemenea transformare, tocmai pentru că, spre deosebire de guvernul lui Donald Tusk din Polonia, dispune de majoritatea necesară.
În același timp, atât în partidul Tisza, cât și într-o parte semnificativă a societății ungare există voința politică pentru o ruptură radicală de regimul Orbán. Atmosfera amintește de cea din unele state central și sud-est europene în anul 1989. În Ungaria se vorbește frecvent despre o ”schimbare de sistem”.
Explicația este ușor de înțeles. Timp de 16 ani, Orbán și cercul său restrâns de putere au condus țara cu un grad de aroganță și arbitrariu pe care tot mai mulți ungari îl considerau, în final, insuportabil. În aceste condiții, demolarea radicală a sistemului construit de Orbán capătă o altă semnificație decât ar avea în circumstanțe obișnuite.
Luni, Peter Magyar a respins toate criticile privind modificările constituționale. Ar fi ”o trădare a națiunii maghiare dacă nu am modifica actuala Constituție”, deoarece aceasta reprezintă ”documentul de bază al Cosa Nostra”, adică al sistemului mafiot construit de Fidesz și de partidul său aliat, KDNP (Partidul Popular Creștin-Democrat).
Într-adevăr, în ultimii 15 ani, Orbán a adaptat Constituția propriilor interese, inclusiv prin prevederi care, în opinia multor specialiști în drept constituțional, nu ar trebui să se regăsească într-o lege fundamentală.
Orbán vorbește despre ”sfârșitul democrației”
Grupurile parlamentare ale Fidesz și KDNP au boicotat ședința Parlamentului de luni și nu au participat la vot. De câteva zile, Orbán și alți lideri Fidesz avertizează că modificările constituționale ar marca ”sfârșitul democrației și al statului de drept în Ungaria”.
Totuși, apelul Fidesz la un protest organizat joia trecută (09.07.2026), la Budapesta, a adunat doar câteva mii de participanți, un contrast puternic față de manifestațiile de altădată, la care participau zeci sau chiar sute de mii de oameni, mobilizați adesea cu sprijinul aparatului de stat controlat de Orbán.
Semnele de dezintegrare din tabăra fostului premier merg însă și mai departe. Cu puțin timp înainte de votul de luni, liderul grupului parlamentar Fidesz, Gergely Gulyás, considerat cândva omul numărul trei în ierarhia lui Orbán, și-a anunțat demisia, motivând că nu mai este capabil să conducă grupul parlamentar.
Între timp, Viktor Orbán, care renunțase la mandatul de deputat după înfrângerea electorală, dar fusese reales recent în funcția de președinte al Fidesz, se afla în drum spre Campionatul Mondial de Fotbal din Statele Unite.
Sfârșitul mitului Orbán?
Mulți observatori au apreciat că fostul premier și-a abandonat partidul și susținătorii. ”Viktor Orbán se autoexclude din politica activă”, a comentat portalul Telex.
Politologul Gábor Török a scris pe Facebook: ”Orbán nu ar trebui să plece la Campionatul Mondial dacă este convins că democrația din Ungaria a luat sfârșit”. În realitate, consideră Török, ceea ce se apropie de sfârșit este mai degrabă mitul politic al lui Viktor Orbán.
În prezent, aproape niciun observator independent din Ungaria nu consideră că guvernarea lui Peter Magyar ar deschide calea unei noi autocrații. Cu toate acestea, o parte dintre modificările constituționale și viteza cu care sunt adoptate provoacă îngrijorări în rândul unor juriști și organizații pentru drepturile omului.
Comitetul Helsinki și Societatea pentru Libertăți Civile (TASZ), de exemplu, critică limitarea mandatelor parlamentare la trei. TASZ reproșează, de asemenea, că prevederile constituționale îndreptate împotriva minorităților sexuale și etnice nu au fost eliminate.
Critici la adresa campaniei împotriva președintelui
În cazul campaniei lui Magyar împotriva președintelui, opinia publică este împărțită. Tamás Sulyok este extrem de nepopular și a păstrat tăcerea inclusiv în fața celor mai grave derapaje ale regimului Orbán. Din acest motiv, mulți comentatori consideră că este legitim din punct de vedere moral să i se ceară demisia.
Totuși, avertizează Amnesty International Ungaria, Peter Magyar nu ar trebui să recurgă la aceleași metode ca Viktor Orbán, de exemplu prin adoptarea unor modificări constituționale concepute special pentru a înlătura anumite persoane din funcții.
Sulyok are acum, în esență, două opțiuni. Poate semna modificările constituționale în termen de cinci zile, ceea ce ar însemna acceptarea propriei revocări. Dacă refuză sau amână semnarea, guvernul lui Peter Magyar ar putea iniția procedura de suspendare din funcție. În acest caz, atribuțiile președintelui ar fi preluate temporar de președinta Parlamentului, Ágnes Forsthoffer, care ar putea promulga modificările constituționale, acestea intrând astfel în vigoare.
Între timp, Peter Magyar a anunțat, îndeplinind încă o promisiune electorală, că actualele modificări constituționale reprezintă doar o soluție provizorie, necesară de urgență. Din această toamnă ar urma să înceapă o amplă dezbatere privind elaborarea unei Constituții complet noi pentru Ungaria.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent