Luxemburg, Danemarca și Suedia conduc clasamentul european al datoriilor corporative, în timp ce România se află la polul opus, cu unul dintre cele mai reduse niveluri de îndatorare ale companiilor.

Totuși, datele Eurostat ascund o realitate mai nuanțată: în multe dintre statele aflate în fruntea clasamentului, nivelul ridicat al datoriilor este explicat de prezența centrelor financiare și a multinaționalelor, nu de vulnerabilități ale economiei locale, scrie Euronews.

Indicatorul compară datoria societăților non-financiare cu produsul intern brut al fiecărei țări. Acesta include împrumuturi bancare și titluri de creanță, cum ar fi obligațiunile corporative, excluzând în același timp băncile, asigurătorii și alte instituții financiare, arată Antena 3 CNN.

La sfârșitul anului 2025, datoria corporativă la nivelul Uniunii Europene se ridica la 70,1% din PIB. În zona euro, raportul a fost ușor mai mare, ajungând la 71,6%. Ambele cifre sunt aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii aproape douăzeci de ani, reflectând o creștere economică nominală puternică din ultimii ani, care a depășit creșterea împrumuturilor corporative.

Companiile din România, printre cele mai puțin îndatorate

România se află la coada clasamentului, cu datorii corporative în valoare de 27,5% din PIB.

Comisia Europeană utilizează un prag de 85% din PIB ca parte a Procedurii sale privind dezechilibrul macroeconomic. Indicele de referință a fost introdus după criza financiară mondială și criza datoriilor suverane din zona euro, ca indicator al unui potențial exces de împrumut din sectorul privat.

Depășirea pragului nu semnalează automat dificultăți financiare și nu declanșează sancțiuni. În schimb, acest lucru îndeamnă Comisia să evalueze dacă datoria ridicată reflectă vulnerabilități economice reale sau factori structurali care umflă statisticile.

Cele șapte țări europene cu cea mai mare datorie corporativă

7. Belgia — 90,6% din PIB

Poziția Belgiei este în mare măsură rezultatul rolului său îndelungat de bază pentru companiile multinaționale care gestionează finanțarea internă.

Timp de ani de zile, grupurile internaționale au înființat societăți de finanțare în Belgia pentru a profita de acorduri fiscale favorabile. Prin urmare, o mare parte din datorie reprezintă finanțare intragrup, mai degrabă decât împrumuturi contractate de companiile operaționale belgiene.

Banca Națională a Belgiei estimează că, odată ce aceste operațiuni de finanțare internă sunt eliminate, datoria companiilor scade la aproximativ două treimi din PIB, mult mai mică decât cifra Eurostat.

6. Franța — 91,6% din PIB

Franța este diferită. Spre deosebire de alte țări clasate mai sus în clasament, datoria corporativă ridicată este în general considerată o problemă macroeconomică reală, mai degrabă decât o statistică.

Banca Franței a identificat în repetate rânduri companiile franceze ca fiind cele mai îndatorate dintre cele mai mari economii ale zonei euro. Chiar și după luarea în considerare a deținerilor semnificative de numerar ale multor firme, gradul de îndatorare rămâne mult peste media zonei euro.

Banca centrală a avertizat, de asemenea, că întreprinderile franceze se confruntă cu costuri relativ mari de rambursare a datoriei în comparație cu multe dintre companiile europene similare.

5. Olanda — 106,3% din PIB

Olanda își datorează o mare parte din rangul înalt rolului său de centru financiar internațional. Potrivit Comisiei Europene, companiile multinaționale reprezintă aproximativ 60% din totalul datoriilor înregistrate în țară. O mare parte din această datorie constă în finanțare între diferite părți ale aceluiași grup corporativ.

Banca centrală olandeză a subliniat de mult timp vasta rețea de companii a țării care canalizează investițiile internaționale fără a desfășura activități comerciale semnificative în Olanda.

Odată ce aceste companii sunt excluse, datoria companiilor olandeze pare mult mai puțin neobișnuită.

4. Cipru — 107,3% din PIB

Cipru urmează un model similar la o scară și mai mare. Banca Centrală Europeană estimează că firmele cu o activitate economică reală redusă sau inexistentă reprezintă majoritatea activelor și pasivelor internaționale ale țării.

Peste 80% din investițiile transfrontaliere care trec prin Cipru sunt canalizate prin intermediul acestor entități cu scop special.

Prin urmare, o mare parte din datoria înregistrată în statisticile oficiale reflectă structurile de finanțare internaționale, nu împrumuturile contractate de întreprinderile active în economia cipriotă.

3. Suedia — 108,6% din PIB

Suedia este una dintre puținele țări aflate în fruntea clasamentului în care datoria reflectă în principal împrumuturile contractate de companiile autohtone. O mare parte din aceasta este concentrată în proprietăți comerciale.

Companiile imobiliare suedeze s-au împrumutat masiv în anii în care ratele dobânzilor erau excepțional de scăzute, finanțându-se atât prin bănci, cât și prin piețele de obligațiuni.

Când ratele dobânzilor au crescut brusc după 2022, sectorul a devenit una dintre principalele vulnerabilități financiare ale țării.

2. Danemarca — 115,4% din PIB

Nivelul ridicat al datoriilor companiilor din Danemarca este, de asemenea, în mare parte real. Cele mai mari companii internaționale ale țării, inclusiv Novo Nordisk, DSV, Carlsberg și Ørsted, s-au orientat din ce în ce mai mult către piețele internaționale de obligațiuni pentru a-și finanța expansiunea.

Potrivit Danmarks Nationalbank, împrumuturile prin obligațiuni corporative s-au triplat în ultimii cinci ani.

Cea mai mare parte a datoriei este deținută de investitori străini și este adesea emisă prin intermediul filialelor cu sediul în afara Danemarcei, reflectând natura globală a afacerilor daneze.

1. Luxemburg — 251,1% din PIB

Luxemburgul se află într-o categorie aparte. Datoria companiilor reprezintă mai mult de două ori și jumătate produsul economic anual al țării, fiind de departe cel mai ridicat raport din Uniunea Europeană.

Totuși, banca centrală a țării spune că cifra este ușor de înțeles greșit.

Luxemburgul găzduiește mii de companii holding și finanțare deținute de străini, a căror datorie este în mare parte compensată de active financiare.

În loc să indice un împrumut excesiv din partea companiilor autohtone, cifra reflectă rolul Luxemburgului ca unul dintre principalele centre mondiale pentru finanțe corporative internaționale.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent