Luni, 20 Octombrie 2025, ora 16:09
1394 citiri
Lumea se îndepărtează treptat de finanțarea deficitelor SUA și tot mai puține țări vor să-și păstreze economiile în obligațiuni de trezorerie americane, ca singură opțiune.
Lumea se îndepărtează treptat de finanțarea deficitelor SUA și tot mai puține țări vor să-și păstreze economiile în obligațiuni de trezorerie americane, ca singură opțiune.
Dacă datoria SUA era deținută în proporție de peste 50% de alte nații în timpul crizei din 2008, acum ponderea este sub 30%.
Acest lucru nu înseamnă că dolarul este pe moarte, dar economiștii numesc procesul ”dedolarizare ascunsă”, prin care economiile urmăresc o îndepărtare lentă de activele în dolari, evitând în același timp o prăbușire majoră.
Finanțele globale, la răscruce
La începutul anilor 2000, Japonia și China erau practic coloana vertebrală a cererii externe de obligațiuni de trezorerie americane, cu prima care deținea aproape 40% din totalul obligațiunilor de trezorerie cumpărate de străini.
garsoniere de vanzare bucuresti
Iar China a ajunsese la un nivel maxim de aproximativ 29%.
Aceste procente sunt azi doar amintire, la mijlocul anului 2025 cota Japoniei aflându-se undeva la 13%, iar cea a Chinei la 8%, arată o analiză publicată de Econovis.net și consultată de Risco.ro.
Împreună, Japonia și China reprezintă acum doar aproximativ o cincime din ceea ce dețin investitorii străini în datoria SUA, de la aproape două treimi, ceea ce reprezintă o scădere uriașă.
Pentru Japonia, principalul motiv a fost economic. Yenul a scăzut la cel mai slab nivel din ultimele decenii, în jurul valorii de 160 pentru un dolar, așa că autoritățile japoneze au vândut obligațiuni de trezorerie pentru a cumpăra yeni și a-și susține moneda.
China, strategie pe termen lung
În cazul Chinei lucrurile stau însă cu totul diferit, evoluția venind ca urmare a unei strategii prudente, pe termen lung.
Scopul Chinei nu este să atace SUA din punct de vedere financiar, ci de a se asigura că își reduce dependența de un sistem financiar controlat de America.
Trebuie amintit că Beijingul a preferat să mizeze în trecut pe investițiile în datoria suverană americană pentru că în acest mod lega moneda națională, renminbi – ul, de convertibilitatea dolarului american.
Schimbare istorică
Mai mult decât atât, China nu doar că a cumpărat în ultimii ani cantități impresionante de aur, dar a făcut și un pas îndrăzneț în comerțul global și pe piețele de mărfuri, interzicând toate importurile noi de minereu de fier de la gigantul australian BHP și impunând decontări în renminbi (RMB) pentru achizițiile de minereu de fier.
Această schimbare dramatică vine pe fondul eforturilor tot mai mari ale Beijingului de a-și dedolariza comerțul, afirmând un control mai mare asupra prețurilor și diminuând dependența de dolarul american.
Iar cele mai recente date statistice reflectă această transformare: În 2023, China a decontat 52,9% din plățile sale transfrontaliere în renminbi, depășind dolarul american pentru prima dată în istorie, comparativ cu doar 0,3% în 2010.
Lumea este martora unei schimbări majore în arhitectura financiară globală, arată analiștii internaționali: sfârșitul dominației dolarului american pe piețele de mărfuri nu mai este doar teoretic.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent