În perioada 11-16 august, orașul Mechelen din Belgia va găzdui Campionatul Mondial pe echipe de Warhammer, iar România va fi reprezentată, printre alții, de Dorin Butoiu și Răzvan Coman, doi jucători dedicați ai acestui univers tactic. Participarea lor vine după ani de implicare, cu antrenamente susținute și turnee internaționale, într-un domeniu care combină strategia, arta și un buget semnificativ, dat fiind că prețurile pieselor pot atinge câteva mii de euro.

Warhammer este un joc de război tactic pe masă, produs de compania britanică Games Workshop, care se desfășoară într-un univers fictiv extins. Jucătorii achiziționează, asamblează și pictează armate formate din zeci sau sute de miniaturi din rășină sau plastic, reprezentând creaturi fantastice, soldați spațiali sau mașinării de război. Partida propriu-zisă implică aruncări de zaruri, măsurători și strategii complexe, iar regulile sunt actualizate periodic prin cărți voluminoase. Cele mai cunoscute două variante sunt Warhammer 40.000, cu tematică science-fiction gotică, și Warhammer Age of Sigmar, orientat spre fantasy epic.

Bariera financiară a acestui hobby este una semnificativă, pornind de la prețul materiilor prime și al tehnologiei de producție. Matrițele de injecție pentru plasticul miniaturilor sunt extrem de scumpe de fabricat, iar Games Workshop menține o politică de prețuri premium, justificată prin calitatea detaliilor și prin producția exclusivă în Marea Britanie. Pentru o armată funcțională, un jucător are nevoie de mai multe seturi, iar costul inițial poate depăși câteva sute de euro, la care se adaugă cărțile de reguli, pensulele, cleștii, grundurile și gamele variate de acrilice.

Pe lângă bariera de intrare, hobby-ul rămâne costisitor din cauza naturii sale cumulative și dinamice. Pe măsură ce edițiile se succedă, punctajele armatelor se modifică, iar anumite unități devin mai eficiente tactic, determinând jucătorii competitivi să achiziționeze noi modele pentru a-și adapta strategiile. De asemenea, Games Workshop lansează frecvent noi facțiuni sau modele de comandă limitate, iar pentru colecționarii dedicați, tentația de a extinde armata este permanentă, transformând Warhammer într-un ecosistem al creației și al acumulării.

Dorin Butoiu: „Fiecare armată este unică în felul ei, avem peste 27 de facțiuni diferite”

Întrebat despre complexitatea strategică a jocului, Dorin Butoiu a explicat că diversitatea facțiunilor și a misiunilor contribuie la profunzimea tactică.

„Fiecare armată este unică în felul ei, avem peste 27 de facțiuni diferite, fiecare cu propriile reguli și abilități. De asemenea, fiecare meci poate avea misiuni diferite, în funcție de armatele celor doi jucători”, a transmis acesta.

Referitor la timpul dedicat pregătirii, Butoiu a precizat că acesta variază în funcție de apropierea competițiilor: „Depinde de perioadă, când ne apropiem de turnee, investim mai mult timp, dar, în general, cam un meci pe săptămână, urmat de discuții și dezbateri cu colegii, să vedem ce puteam face diferit, cum putem îmbunătăți jocul”.

Dorin Butoiu a subliniat importanța factorului psihologic, asemănând meciurile cu un joc al minții, deși prezența zarurilor introduce un element aleatoriu.

„Componenta psihologică este foarte importantă. Zarul dă rezultatul final, dar jocul este decis în majoritatea cazurilor de poziționarea pe masă, de cum te pregătești pentru posibilele răspunsuri ale oponentului și ce unelte ai la dispoziție din construcția armatei”, a punctat Dorin Butoiu.

În ceea ce privește pictarea miniaturilor, jucătorul a menționat că turneele impun un standard minim, iar pentru el procesul artistic este o sursă de relaxare.

„Fiecare jucător alege cât de mult timp dorește să investească în componenta artistică. Turneele, în general, au o cerință minimă de pictare a armatei, care, dacă nu este îndeplinită, duce la pierderea a 10 puncte la fiecare meci. După ce minimul a fost atins, restul depinde de preferințele individuale ale jucătorilor. Pentru mine este important ca armata mea să fie adusă la un standard cât mai ridicat, astfel încât să arate bine pe masă. De asemenea, tot procesul de pictat este unul foarte relaxant pentru mine”, a mai precizat Dorin Butoiu.

Motivația pentru implicarea în acest univers vine din pasiunea de lungă durată pentru franciză, inițiată prin jocurile video:

„Universul Warhammer este unul cu care am avut contact de multă vreme, inițial prin jocurile de strategie de pe calculator (seria Warhammer 40,000: Dawn of War). Mi-au plăcut povestea și personajele, urmând să caut ulterior mai multe informații. De atunci am descoperit că universul Warhammer conține foarte multe cărți, ceea ce îl face foarte expansiv”.

Răzvan Coman: „Costurile pot varia de la 300 de euro pentru o armată second-hand până la 1.200 de euro cu servicii de pictură”

Răzvan Coman a oferit o perspectivă detaliată asupra cheltuielilor implicate, precizând că un începător poate porni cu un set Combat Patrol de aproximativ 400 de lei.

„Costurile pentru acest hobby pot varia foarte mult, în funcție de cât de mult dorești să investești. De exemplu, dacă vrei să începi cu o armată second-hand, bugetul poate fi de aproximativ 300 de euro, iar dacă alegi să și pictezi cu ajutorul altcuiva, prețul poate urca până la 1.200 de euro. Însă, pentru un începător, cel mai practic este să pornească cu un set Combat Patrol, care costă în jur de 400 de lei și care oferă reguli speciale pentru învățare, iar ulterior, fiecare jucător își poate dezvolta colecția în ritmul propriu, alegând armata care îi place vizual, pentru că va petrece mult timp cu ea, pictând-o și privind-o ca pe o sursă de relaxare”, a declarat Răzvan Coman.

Acesta a detaliat și echipamentele necesare, de la pensule și vopsele până la soluțiile de transport pentru miniaturi.

„Pe lângă modele, este nevoie de pensule și vopsele, iar pentru transportul armatei, există soluții ieftine, cum ar fi cutiile de carton cu bureți, la 150 de lei, dar și variante mai scumpe, magnetice, care pot costa 250 de euro, însă recomandarea mea este să investești într-o cutie de transport pentru a proteja munca depusă. În medie, un jucător poate începe cu aproximativ 125 de euro, incluzând vopselele și pensulele, iar apoi, dacă hobby-ul prinde, poate cheltui între 150 și 350 de lei pe lună, cu variații, ajungând într-un an să aibă o armată completă pentru competiții, deși nu recomand utilizarea pieselor printate 3D ilegale”, a mai precizat Răzvan Coman.

România la Campionatul Mondial: Competiție inegală cu țările mai bogate

Referitor la participarea internațională, Coman a amintit că echipa României merge la Campionatul Mondial din 2011.

„În ceea ce privește participarea la Campionatul Mondial, echipa României merge din 2011, iar eu am fost căpitan până în 2016, reușind să obținem un premiu pentru cea mai bine pictată armată. Cea mai importantă clasare de până acum a fost pe locul 17 din 36-38 de echipe, iar atunci am luat premiul pentru cel mai mare progres.

În fața țărilor mai bogate, care au jucători profesioniști, nu putem concura la același nivel, dar ne concentrăm pe fair-play și pe reprezentarea cu demnitate a României, iar pentru a ne îmbunătăți, participăm la turnee internaționale, cum ar fi cel de la Timișoara sau cel recent de la București, unde ne antrenăm cu echipe puternice din Grecia și Serbia, iar comunitățile din Cluj, Timișoara și Târgu Mureș colaborează strâns, ceea ce ne ajută să creștem nivelul jocului”, a transmis Răzvan Coman.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent