În ultimii ani, România a început să-și facă loc pe scena marilor festivaluri internaționale de muzică și să atragă un număr din ce în ce mai mare de turiști, mai mulți decât reușim să atragem prin atracții de pe litoral, gastronomie sau peisajele pitorești. Turismul de festival a crescut treptat și a fost impulsionat de includerea evenimentelor de la noi din țară în topuri internaționale de renume.
Un singur astfel de festival poate aduce turiști din zeci sau chiar sute de țări. Votat pe locul 3 în lume în topul celor mai mari festivaluri, UNTOLD a adus în 2025 în România peste 470.000 de fani ai muzicii din peste 150 de țări. Festivalul Beach, Please! a adus anul acesta peste 30.000 de turiști străini, iar Electric Castle a adus anul trecut aproximativ 40.000 de turiști străini la Castelul Bánffy din Bonțida (Cluj). La aceste exemple se adaugă și alte festivaluri ca Summer Well, Rockstadt Extreme Fest sau Nibiru, care mai adaugă câteva mii de turiști străini.
Pentru economie, asta înseamnă sute de milioane de euro pe care acești festivalieri le cheltuiesc pe cazare, transport, mâncare, biletele de participare și divertisment. Un procent important din aceste sume ajunge la stat sub formă de taxe și impozite. România taxează biletele la concerte și festivaluri prin aplicarea unei cote standard de TVA de 21%, la care se adaugă impozitul local pe spectacole și diverse timbre culturale. De la 1 august 2025 cota redusă pentru evenimente de divertisment a fost eliminată, iar acum, taxarea totală din prețul unui bilet la festival poate ajunge până la aproape 50% din valoarea acestuia. La asta se adaugă investițiile pe care le fac organizatorii în locațiile respective, chirii, cazări, locuri de muncă și un întreg mecanism care pune în mișcare economia locală.
România conduce la capitolul taxe pe divertisment în Europa, deși nu avem o tradiție atât de bogată în acest domeniu precum alte țări. De exemplu, Germania și Belgia practică o cotă de TVA redusă la 7%, respectiv 6% pentru evenimente culturale și bilete la concerte pentru a stimula accesul publicului, dar și marja de profit a organizatorilor.
Recent au apărut semnale și în România că statul vede potențialul turismului de festival pentru dezvoltarea economiei. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a demarat mai multe grupuri de lucru menite să aducă mai multă echitate fiscală pentru sectorul privat care dezvoltă astfel de proiecte. Acesta spune că România are nevoie să construiască un cadru fiscal predictibil și competitiv care să încurajeze investițiile private și să susțină antreprenoriatul românesc care generează venituri suplimentare pentru stat.
Adrian Negrescu, analist economic, a explicat pentru Ziare.com cum ar putea interveni statul în sprijinirea antreprenorilor din domeniul divertismentului, având în vedere și contextul economic actual, dar și obiectivele financiare pentru lunile și anii următori.
”Trebuie să creăm lanțuri de business cu ajutorul statului, cu niște credite garantate de statul român, în condițiile în care nu cred că pe zona de fiscalitate se poate umbla, în condițiile unui deficit bugetar foarte mare și a unor probleme financiare majore cu care se confruntă statul român. Ce putem face însă este să asigurăm legăturile între diversi actori de pe aceste lanțuri de business, iar acolo unde este nevoie, să încercăm să susținem, din punct de vedere financiar, unele sectoare de activitate. Mă refer aici în primul rând la HoReCa, asta dincolo de ideea de a construi infrastructură asociată acestui tip de turism. Asta înseamnă drumuri, transport în comun, transport feroviar și transport aerian”, consideră analistul.
De asemenea, acesta afirmă că în cazul în care există o performanță economică certă, statul trebuie să intervină cu o garantare a unor împrumuturi sau linii de finanțare care să le permită firmelor implicate să-și desfășoare activitatea fără hopuri financiare asociate modului în care se desfășoară businessurile lor în nivel național.
”Cred că marea problemă, inclusiv în acest sector, o reprezintă blocajul financiar, modul în care aceste companii rulează banii între ele, între diversi actori pe lanțurile de business și acolo cred că se poate interveni statul. O altă mare problemă o reprezintă finanțarea acestui tip de evenimente, pentru că nu ne referim doar la festivaluri, cât și la zone de turism, de transport, de cazare, tot ceea ce ține de ecosistemul acestui tip de turism”, mai explică Adrian Negrescu.
Zona de fiscalitate poate fi redusă doar în măsura în care luăm o decizie guvernamentală pentru reducerea taxelor pentru tot ceea ce însemnă evenimente în România, dar asta poate declanșa reacții și din alte domenii care au nevoie de intervenția statului, avertizează specialistul:
”Mi-e teamă că în momentul acela și alte categorii de businessuri vor dori reduceri similare. Totul ține de o strategie de business, niște studii de piață concrete care să demonstreze într-adevăr că prin reducerea fiscalității stimulăm aceste sectoare, care să aducă la rândul lor mai mulți bani la buget. De unde trăim taxele, tot de acolo trebuie să avem de unde să încasăm mai mult din taxe și impozite. Doar simpla tăiere a taxelor nu ne garantează că aducem mai mulți bani la buget. Din această perspectivă trebuie intervenit cu mare atenție și doar din perspectiva unor studii de caz foarte concrete”.
”România a taxat ca nicio altă țară europeană în ultimii 30 de ani”
Mediul privat din România se confruntă cu o presiune fiscală în continuă creștere, marcată de majorarea cotelor de TVA, creșterea impozitului pe dividende, dar și taxele ridicate pe salarii. Pe de altă parte, schimbările dese ale cadrului fiscal și birocrația afectează planurile pe termen lung ale firmelor, motiv pentru care numărul firmelor care au intrat în insolvență sau chiar faliment a crescut puternic în ultimul an.
Analistul economic crede că este momentul pentru o schimbare de strategie în finanțele publice, astfel încât atenția să nu mai fie pe a taxa din ce în ce mai mult aceleași categorii, ci pe a crește ”paleta” de contribuabili.
”Marea problemă a României în momentul de față este că a schimbat taxele, inclusiv în zona HoReCa, ca nicio altă țară europeană în ultimii 30 de ani. Scopul este să extinzi baza de impozitare, statul să-și extindă numărul de actori din economie de la care să încaseze taxe și impozite, altfel spus, taxe mai mici, dar luate de la mai mulți oameni pot aduce bani mai mulți la bugetul de stat decât să supraimpozităm sectoarele care în momentul de față generează performanțe de economie” mai explică Adrian Negrescu.
Tot acesta spune că avem nevoie de niște proiecte de țară, iar zona de turism de festival care să atragă turiști din străinătate ar trebui să reprezinte una dintre aceste strategii. Acestea ar trebui să includă crearea unui proiect concret care să plece de la aeroport, de la modul în care ajung oamenii în țară, până la cazări, drumurile care ajung oamenii la festival și serviciile asociate acestor evenimente.
”Noi avem nevoie de o resetare a modului în care tratăm turismul românesc, o regândire a strategiei de atragere a turiștilor, în special din străinătate. Noi suntem un fel de brânză bună în burduf de câine, din punct de vedere turistic. Avem zone turistice foarte interesante, dar, din păcate, nu a existat o strategie care să vizeze în special zona de infrastructură, nu mai vorbesc de cea de promovare. Acolo, toate demersurile care au fost făcute în ultimii 20, chiar 30 de ani, au fost cel puțin puerile, raportate la modul în care se face promovare turistică la nivel internațional”, consideră Adrian Negrescu.
Din punct de vedere al infrastructurii, analistul spune că suntem cu cel puțin 20 de ani în urmă ofertelor din Bulgaria, Grecia sau Turcia, pentru că nu reușim să oferim oportunități de distracție pentru turiștii care vin la noi în țară și vor să cheltuiască bani.
”Lipsesc cu desăvârșire piscinele asociate hotelurilor, dar și parcurile de distracție din zona montană, în așa fel încât turiștii să poată să cheltuiască bani. Scopul este să-i facem să cheltuiască mai mulți bani în România și pentru asta avem nevoie de investiții. În condițiile în care investitorii sunt reticenți în privința potențialului de dezvoltare al României, cred că scopul statului și interesului statului ar fi să garanteze o parte din aceste linii de finanțare în așa fel încât să-i atragi pe cei dispuși să investească în țara noastră și să le oferi garanția că investițiile acestea vor avea succes pe termen mediu și lung”, concluzionează Adrian Negrescu pentru Ziare.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent