Explozie nucleară FOTOX@Howodd69
O echipă de cercetători a identificat un aliaj metalic necunoscut până acum, format în urma exploziei bombei atomice de la Hiroshima din 1945. Descoperirea, publicată în revista Science Advances, sugerează că temperaturile extreme și răcirea rapidă generate de detonarea nucleară au creat un material care nu a mai fost observat în natură.
Aliajul a fost găsit în interiorul unei particule microscopice de sticlă, cunoscută sub denumirea de „hiroshimaite”, recuperată din nisipurile de pe țărmul Golfului Hiroshima.
Un material format în condiții extreme
Cercetătorii de la Universitatea din Florența au analizat 34 de particule de sticlă colectate din zona golfului, folosind microscopie electronică de înaltă rezoluție, analize chimice și difracție cu raze X.
În interiorul uneia dintre particule au identificat un grăunte metalic de dimensiuni microscopice, a cărui compoziție și structură cristalină nu corespundeau niciunui aliaj cunoscut.
⚡️🇯🇵 Hiroshima, Japan 81 years after the atomic bombing, scientists say they’re still uncovering new discoveries linked to the blast. A new metallic alloy, forged inside the nuclear fireball at 7,000°C, has been discovered in beach sands a material never before seen on Earth .… pic.twitter.com/xUgh6yl9tN
— Mr. Guardian (@MrGGuardian) July 30, 2026
Potrivit autorilor studiului, aliajul conține fier, crom, nichel, mangan, molibden, siliciu și aluminiu, într-o combinație asemănătoare oțelului inoxidabil. Totuși, atomii sunt organizați într-o structură cristalină care nu a mai fost documentată până în prezent.
Cercetătorii consideră că materialul s-a format în interiorul mingii de foc create de explozia nucleară, unde temperaturile au depășit 7.000 de grade Celsius. În aceste condiții, clădirile, solul, sticla și alte materiale au fost vaporizate, iar vaporii metalici s-au condensat și s-au răcit extrem de rapid, „înghețând” atomii într-o configurație neobișnuită.
Rezultatul unui proces imposibil de reprodus în natură
Autorii studiului spun că structura aliajului ocupă o zonă neexplorată până acum în știința materialelor și că procesul de formare a fost posibil doar datorită combinației dintre temperaturile extreme și răcirea aproape instantanee produse de explozia nucleară.
Ei au comparat structura atomică a aliajului cu mii de materiale deja cunoscute și au concluzionat că este vorba despre un material nou.
„Raportăm descoperirea unui aliaj multicomponent necunoscut anterior, recuperat din nisipurile Golfului Hiroshima și format în timpul exploziei nucleare aeriene din 6 august 1945”, au scris cercetătorii în articolul publicat în Science Advances.
Posibile aplicații pentru cercetarea materialelor
Oamenii de știință afirmă că înțelegerea modului în care s-a format acest aliaj ar putea contribui la dezvoltarea unor materiale noi în laborator, cu proprietăți superioare, precum o rezistență mai mare la temperaturi ridicate, o greutate redusă sau o durabilitate crescută.
Studiul se adaugă altor cercetări care au identificat materiale neobișnuite formate în timpul exploziilor nucleare. La începutul acestui an, o altă echipă de cercetători a raportat descoperirea unui cristal cu o structură considerată imposibilă în resturile rezultate în urma testului nuclear Trinity, desfășurat în 1945 în statul american New Mexico.
Bomba atomică lansată asupra Hiroshimei, cu numele de cod „Little Boy”, a fost prima armă nucleară utilizată într-un conflict militar. Aceasta a fost detonată la 6 august 1945, la aproximativ 580 de metri deasupra orașului, în ultimele săptămâni ale celui de-Al Doilea Război Mondial.
Explozia a eliberat o energie echivalentă cu aproximativ 15.000 de tone de TNT. Estimările istorice arată că între 60.000 și 80.000 de persoane au murit imediat după detonare, iar până la sfârșitul anului 1945 numărul victimelor a ajuns la aproximativ 140.000, din cauza arsurilor, rănilor și expunerii la radiații. În deceniile următoare, alte zeci de mii de persoane au murit din cauza cancerului și a altor afecțiuni asociate radiațiilor.
Autorii studiului subliniază că descoperirea evidențiază faptul că evenimentele produse în condiții extreme, inclusiv cele generate de activitatea umană, pot conduce la formarea unor materiale care nu există în mod natural și care ar putea deschide noi direcții de cercetare în domeniul științei materialelor.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent