Marti, 21 Octombrie 2025, ora 11:34
1468 citiri
S-au terminat banii și Guvernul face noi împrumuturi Foto: Facebook/Guvernul Romaniei
Deficitul bugetar al României a ajuns la 103 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, adică 5,4% din PIB, iar Guvernul se împrumută masiv pentru a acoperi cheltuielile. Economistul Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, avertizează că bugetul a fost construit nerealist, cu venituri supraevaluate și cheltuieli subbugetate, mai ales la capitolul dobânzi. El susține că România trebuie acum să reducă cheltuielile și să îmbunătățească colectarea taxelor pentru a stabiliza finanțele publice”.
„Pentru a găsi explicația pentru acest lucru, trebuie să ne uităm la modul în care s-a construit bugetul pe anul acesta. Bugetul pe anul acesta a fost un buget complet nerealist – cred că cel mai nerealist buget pe care l-am văzut, cel puțin până acum. S-a proiectat un deficit bugetar de 7% care, de fapt, în realitate probabil că era mult mai mare dacă s-ar fi bugetat toate lucrurile obligatorii care trăiau bugetate. Dacă ne uităm la rectificarea bugetară, au trebuit adăugate sume mari, foarte mari pe partea de cheltuieli pur și simplu pentru a acoperi cheltuielile obligatorii”, a explicat economistul, la Digi24.ro.
Acesta a explicat că au fost subbugetate masiv cheltuielile – în primul rând pe partea de dobânzi.
”Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a putea acoperi cheltuieli obligatorii cu dobânzile, apoi încă multe miliarde la alte capitole de cheltuieli, cum ar fi asistență socială sau la chiar și la salarii. Au fost adăugați bani mulți la rectificare pentru a putea acoperi aceste cheltuieli obligatorii”, a mai explicat Dumitru.
Venituri supraevaluategarsoniere de vanzare bucuresti
Ionuț Dumitru a adăugat că, de asemenea, au fost supraevaluate veniturile.
„Totul doar dintr-o prezumtivă îmbunătățire a colectării – aproape 10 miliarde de lei au fost puse din pix, pur și simplu, la începutul anului acesta. O îmbunătățire a colectării, care e de dorit, dar e pur și simplu ca și cum ai vinde ”pielea ursului din pădure”. Adică nu poți să pui în buget o chestie care e incertă și de a cărei realizare depinde dacă vei face sau nu ținta de deficit bugetar – și dacă ne uităm per total pe venituri și pe cheltuieli discutăm de cel puțin 2% din PIB, o sumă foarte mare, deficit bugetar care pur și simplu nu s-a bugetat la începutul anului”, a mai spus consilierul premierului, care a subliniat că „trebuie să așteptăm mai multe luni pentru a putea trage o concluzie.
”Se va vedea în încasările bugetare. Cred că această decizie era inevitabilă cumva, pentru că eram cumva cu spatele la zid.
Să aduceam aminte că România era amenințată cu pericolul retrogradării în categoria nerecomandată investițiilor. Era dificil să te împrumuți. În piețele financiare erau blocate fondurile europene, practic riscam o blocare totală a fondurile europene. Iar acest pachet 1 de consolidare fiscală, care a însemnat în primul rând creșterile de taxe, dar și ceva ajustări pe partea de cheltuieli, era obligatoriu pentru a putea stabiliza situația și a reface cât de cât încrederea piețelor financiare și a agențiilor de rating a Comisiei Europene. Deci, era un pachet care era urgența zero la momentul respectiv”, a mai spus economistul.
Taxele nu mai cresc
Este obligatoriu ca pașii următori pentru România să însemne reducerea sau eficientizarea cheltuirii banilor publici, pe de o parte, și îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor, pe de altă parte, ANAF având „un rol extrem de important”, a explicat economistul.
„Ca economist, trebuie să vă spun că taxele nu mai trebuie crescute. Cel puțin în momentul acesta, cred că este mai mult decât suficient ce s-a decis deja. Trebuie să lăsăm aceste măsuri să-și facă efectele, să le vedem în execuția bugetară și în anii următori să facem eforturi mari pe partea de cheltuieli, dar și pe partea de îmbunătățire a colectării taxelor”, a spus Dumitru.
La rectificarea bugetară recentă, de la început de octombrie, Guvernul a crescut ținta de deficit pentru 2025 de la 7% din PIB, nivel pe care a fost construit bugetul la început de an, la 8,4% din PIB. Executivul a explicat că ținta de 7% nu a fost una realistă, multe cheltuieli nefiind prinse în buget anterior.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent