În urmă
cu șapte milenii, din lutul Dobrogei au fost modelate două statuete, opere de
artă ale artei preistorice. Descoperite întâmplător într-un lagăr al canalului Dunăre-Marea
Neagră din zona Cernavodă, micile obiecte din lut ars care aparțin unei culturi
străvechi continuă să fascineze prin metoda de execuție, dar mai ales prin
expresia feței Gânditorului.
Celebrele statuete „Gânditorul de la Hamangia“ și „Femeie șezând“ FOTO Profimedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În urmă
cu aproximativ 7.000 de ani, un om anatolian modela cu mâinile lutul Dobrogei. Întâi l-a făcut pe el:
cu corpul ușor aplecat, cu capul oval sprijinindu-se de cele două mâini, care
sugerează impresia de gânditor. Spatele l-a făcut drept, ușor curbat, apoi a
început să-i dea chip: ochii sunt din două suprafețe triunghiulare scobite,
apoi a scos nasul în relief. S-a oprit apoi la gură, unde a scobit o mică
incizie ovală. După ce a alungit gâtul, a coborât apoi la brațe, pe care le-a
modelat din câte o bucată de lut și a accentuat liniile. Apoi, a făcut mici
crestături în locul degetelor de la mâini și picioare.
S-a
uitat prelung la mica statuetă, care-i încăpea într-o singură mână. A răsucit-o
pe toate părțile. A mângâiat-o cu mâinile pline de pământ galben și a vrut s-o
distrugă, dar și-a dat seama ce-i lipsea, de ce nu era completă: lipsea ea.
Atunci, a luat o mână de lut și a început să o facă pe femeie. I-a arcuit
spatele și i-a făcut apoi capul, ușor oval. I-a modelat bărbia ridicată. Spre
deosebire de perechea sa, femeia pare mult mai încrezătoare și mai stăpână pe sine. Apoi tot din lut i-a
făcut sânii și abdomenul, puțin supradimensionat. Ambele mâini i le-a sprijinit
ușor pe piciorul drept ușor îndoit.
Cele
două statuete au fost îngropate adânc, în pământul Dobrogei, acolo unde s-au
făcut pulbere și oasele regilor și ale sclavilor. Au venit cataclisme naturale
și apa a năvălit peste uscat, distrugând totul în calea sa. Au năvălit hoarde
tătare și sub copitele cailor a rămas doar pământul ars. Au venit stăpâniri
străine, dar Dobrogea a ascuns, de mii de ani, în măruntaiele sale, comorile
cele mai de preț, printre care și cele două statuete din lut ars, modelate cu
mii de ani înainte de era noastră și îngropate adânc în pământul de pe malul
Dunării, vechiul Istru cântat de poeți, în zona unde astăzi este orașul
Cernavodă.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Așezarea
a început să fie cercetată de arheologi după integrarea provinciei la statul
român, după anul 1878. Aici, în incinta anticului Axiopolis, arheologul Grigore
Tocilescu a descoperit primele fragmente de ceramică. În timpul Primului Război
Mondial, când Dobrogea a fost ocupată de trupele germano-bulgare, mai mulți
savanți germani au căutat în pământurile Dobrogei vestigii ale unor vremuri
trecute. De departe, cel mai vestit este Carl Schuchhardt, care a identificat
fortificațiile romane din Dobrogea prin imagini aeriene. Tot el a fost cel care
a săpat în zona orașului Cernavodă într-un tell care făcea parte din cultura
Gumelnița.
Lagărul
Canalului, pe urmele unui cimitir al culturii Hamangia
Dar
Cernavodă ascundea în adâncurile sale ceva mult mai vechi, ceva mult mai de
preț. Odată cu instaurarea regimului comunist în România, întreaga Dobroge a
fost împânzită de lagăre de muncă unde au fost închiși intelectuali, țărani, în
general toți cei care se opuneau noului regim și obligați să muncească pe
șantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră, proiectul stalinist demarat pe vremea
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. La Cernavodă a fost unul dintre aceste lagăre, care
se numea Columbia-Cernavodă, numită, ironic, după fosta rafinărie care a
funcționat aici, a vechii Societăți Petroliere Franco-Română „Colombia“, din perioada
interbelică. Aici, deținuții „bandiți“ erau trimiși să sape în pământul
Dobrogei cu lopeți, târnăcoape și să care pământul cu roabe. În timpul unei
astfel de săpături, în anul 1953, unul dintre deținuți a descoperit câteva
piese de ceramică. Era anul în care șantierul canalului a fost închis, pentru a
fi redeschis 20 de ani mai târziu când s-a construit Magistrala Albastră.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Zona
unde au fost descoperite cele două statuete a rămas necunoscută până astăzi,
așa cum precizează pentru „Weekend
Adevărul“ istoricul Valentina Voinea de la Muzeul de
Istorie și Arheologie din Constanța. În imaginile vechi păstrate la Institutul
de Arheologie „Vasile Pârvan“, apar arheologii în timp ce sapă pentru recuperarea
fragmentelor statuetelor, iar în plan secund apare malul Dunării.
Conform descrierii afișate la Muzeul Național de
Istorie a României din București, „în anul 1952, arheologul Dumitru Berciu a
descoperit, în Dobrogea, primele dovezi ale unei culturi Neolitice, care a
primit numele de cultura Hamangia (de la satul omonim din județul Constanța).
În anul 1954, o necropolă cu peste 300 de morminte de înhumație, aparținând
acestei culturi, a fost descoperită lângă orașul Cernavodă. Doi ani mai târziu,
în timpul cercetărilor arheologice la necropolă, D. Berciu și S. Moritz au
găsit două figurine antropomorfe din lut ars, despre care specialiștii au
afirmat că au făcut parte din inventarul funerar al unui mormânt. (…) În
momentul descoperirii, statuetele erau sparte în mai multe fragmente, care au
fost toate recuperate, astfel că figurinele au putut fi, ulterior, restaurate“.
FOTO Obiecte de podoabă pe care le purtau femeile şi bărbaţii în urmă cu mii de ani, expuse la Muzeul de Arheologie Statuetele,
în patrimoniul muzeului de la București
Cele
două statuete miniaturale, de doar 11,5 centimetri înălțime, aparținând artei
primitive, modelate în lut și apoi arse, nu au fost reconstituite în întregime
și nu vom ști probabil niciodată ce a trecut
prin cele patru orificii mici din partea superioară a Gânditorului sau
dacă omul preistoric umpluse ochii sau gura cu o pastă de altă culoare.
Așa cum
se obișnuia la vremea respectivă, după restaurare, cele două opere de artă au
fost luate de nou-înființatul Muzeu de Istorie al Republicii Socialiste
România, actualul Muzeu Național de Istorie a României, unde se află și în
prezent, fiind incluse în lista scurtă a marilor creații istorice ale omenirii.
„Expresia feței, apăsarea puternică a capului în palme și a coatelor pe
genunchi, încordarea generală a corpului, cu admirabila modelare a spinării
arcuite, contractarea mușchilor pectorali și redarea precisă a scăunelului –
toate acestea subliniază posibilitățile omului neolitic de cunoaștere profundă
atît a vieții psihice, interioare, cît și a realității înconjurătoare și de
redare a lor prin mijlocirea plasticii într-o imagine de mare valoare
artistică. Către aceeași concluzie duce și statueta reprezentînd o femeie
șezînd, a cărei modelare amintește statuaria antică“, descria arheologul
Dumitru Berciu micile statuete, după ce au fost întregite.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Descoperirile de la Durankulak
Alături
de ceea ce marele istoric a numit „Gânditorul și femeia șezândă“ s-au
descoperit mai multe piese de inventar: vase ceramice cu decor incizat, unelte
de piatră, podoabe din scoici marine, dar și morminte de copii cu ofrande
bogate. Analizele antropologice efectuate de biologul-antropolog Olga Necrasov
pe oasele descoperite au stabilit prezența unei populații robuste, de tip
mediteranoid. În acele timpuri, oamenii aveau o speranță de viață redusă, dar
se adaptau bine la condițiile de viață de aici. Săpăturile au continuat și în
alte puncte din Cernavodă, fiind descoperite mai multe urme de locuire ale
civilizației apuse care ne lăsase moștenire și cele două opere de artă. Așa,
s-a putut recrea lumea lor. Acești oameni trăiau în bordeie, dar care aveau
vetre și gropi menajere, ridicate pe terase joase în apropierea surselor de
apă. Din materialul arheologic descoperit, cum ar fi vasele de provizii,
ceramica fină decorată, greutăți de pescuit și fragmente de râșnițe, istoricii
au dedus că ei trăiau din agricultură, dar că erau și buni pescari și știau și
să prelucreze ceea ce rodea pământul. Din păcate, deși descoperirea a fost una
de excepție, nici până în prezent întregul material arheologic nu a fost
publicat.
Enigma de pe chipul Gânditorului de la Hamangia, nedezlegată de 5.000 de ani. Cum a fost descoperită celebra statuetă Statuetele,
în marile expoziții ale lumii
După
Revoluție, cele două statuete au fost descoperite şi de lumea occidentală, care
a rămas uimită de unicitatea lor. Până atunci, despre ele știau doar istoricii
și arheologii care citeau revistele de știință unde publica Dumitru Berciu. „În
1960 am publicat renumita pereche de la Cernavodă într-o revistă de mare
circulaţie şi în acelaşi an apărea un studiu detaliat şi totodată de
generalizare istorică asupra celor două statuete de la Cernavodă, avînd
referiri la problemele generale ale culturii Hamangia“, scria el. „Încă de la
început, datorită conţinutului său cu totul nou şi original, noua cultură a
trezit, atît în arheologia românească, cît şi în cea străină, un viu interes.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În
1958, J. Neustupny, pe baza comunicării ţinute la Roma, scotea în evidenţă
noile probleme ridicate de cultura Hamangia nu numai în preistoria României şi
a Europei sud-estice, dar şi în aceea a Europei centrale“, continua Berciu,
dezvăluind faptul că „descoperirile din Dobrogea au fost semnalate şi în
Buletinul de informare U.N.E.S.C.O.“ încă din anul 1966.
Abia în anul 2000 au
fost înscrise pe lista UNESCO a celor zece artefacte reprezentative ale
omenirii. Apoi, statuetele au fost trimise la expoziții internaționale: la
Olten din Elveția în 2008, la New York în 2009, Oxford 2009 și Liege în 2019.
Anul trecut, cele două statuete au fost vedetele unei expoziții din Danemarca,
fiind împrumutate de România pentru evenimentul „Mama Pământ și puterile divine
ale epocii de piatră“, organizat în perioada octombrie 2024 – august 2025, la
Muzeul Moesgaard din Beder, o suburbie a orașului Aarhus.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-02T06:32:10.299Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/magazin/povestea-fascinanta-a-ganditorului-de-la-2546922.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”magazin”,”povestea-fascinanta-a-ganditorului-de-la-2546922.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/povestea-fascinanta-a-ganditorului-de-la-2546922.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}