Europa se fisurează din nou din cauza migrației, iar Spania este noua țintă a liderilor europeni. Politologul Gabriela Ciot, expert în politici europene, analizează, pentru „Adevărul”, jocurile politice din spatele scandalului, interesele obscure de la Est și riscurile de la granițe.
Migranţi marocani în enclava spaniolă Ceuta. FOTO: EPA – EFE
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Criza refugiaților, declanșată joi, provoacă un scandal monstru, după ce liderii din 22 de state, inclusiv România, au lansat un atac virulent, critică politica de migrație a Spaniei și cer măsuri pentru combaterea intrărilor ilegale în spațiul european. Premierul spaniol Pedro Sánchez respinge acuzațiile și acuză o reacție „egoistă” a partenerilor europeni.
România a trecut acum în tabăra țărilor care critică politicile de migrație relaxate, așa cum sunt cele din Spania, dar în trecut a fost ea însăși victimă într-un scandal asemănător. Practic, României i s-a refuzat accesul în spațiul Schengen de către Austria, după ce Viena a reproșat Bucureștiului că nu și-a securizat granițele suficient și că este vulnerabilă în fața rețelelor de migrație ilegală.
Acum, Spania este pusă la zid, iar țări ca Italia se folosesc de criza migranților și a anunțat suspendarea temporară a aplicării acordului Schengen în relația cu Spania, în timp ce mai mulți lideri europeni cer înăsprirea controalelor la frontiere.
„Adevărul” abordează acest subiect cu politologul Gabriela Ciot, profesor la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Expert în negocieri internaționale, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și fost candidat pentru funcția de comisar european, Gabriela Ciot va explica unde se poate ajunge cu acest scandal și care ar fi soluțiile
Adevărul:
Spania a înfuriat 22 de state din UE, printre care și România,
care solicită
Comsiei Europene o videoconferință de urgență, după
evenimentele de la Ceuta.
Au
dreptate liderii europeni să critice atât de dur Madridul?
Gabriela
Ciot: Am văzut toți
ceea ce s-a întâmplat la Ceuta, iar gravitatea evenimentelor este
evidentă. Doar că punctul meu de vedere este acesta, Spania, până
la urmă, a reușit să gestioneze bine situația complicată în
care s-a aflat, având în vedere faptul că 48.300 de imigranți
voluntari s-au reîntors în țările de unde au plecat. Aceasta a
fost, de fapt, și declarația Comisarului pe Migrație, Magnus
Brunner, care este și el de origine austriacă. Și gândiți-vă că
spaniolii au avut un interval scurt de timp în care s-au mobilizat.
În opinia mea, Spania s-a descurcat excelent în situația dată,
mai ales că Madridul nu poate fi făcut vinovat pentru tot ceea ce
s-a întâmplat acolo. Din contră, ei au gestionat foarte bine
situația, dovadă și că zeci de mii de oameni au fost convinși să
se întoarcă în țările lor. Și așa cum a spus și președinta
Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, niciunul dintre
acești oameni nu a ajuns în alte state europene.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Miza politică a migrației
Vehemența
cu care a fost criticată Spania ne aduce nouă aminte de felul în
care a fost pusă la zid România de Austria și blocată ani la rând
în anticamera Schengen. De această dată, Bucureștiul s-a alăturat
grupului de state care critică Madridul, dar ce a stat totuși la
baza acestei reacții vehemente din partea celor 22 de țări?
În
parte există, dar situația de acum e puțin diferită. Eu cred că
interpretarea trebuie să se facă în cheia aceasta politică,
pentru că în multe din statele membre, în anul următor, vor avea
loc alegeri. Și atunci știm că și în 2015, aceste acțiuni care
au privit valul acesta de migranți au fost exploatate de către
partidele extremiste și am văzut cum au crescut. Dacă facem o
analiză a tuturor alegerilor din ultima perioadă din statele
membre, vedem că această tema politicii de migrație a fost
abordată de multe astfel de state. Cred că e green deal-ul și
aceasta, politica de migrație, și le-a adus scoruri foarte mari,
spun eu.
Acum, avem cele două poziții, că despre asta vorbim, și apoi altor state, 22
de state care au semnat o scrisoare inițiată de primul ministru al Italiei, Giorgia Meloni și de premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. Și România am văzut că
a semnat această scrisoare, prin care se solicită o videoconferință
de urgență a miniștilor de interne din statele membre, mi se pare
că luni. Știu de asemenea că și ambasadorii statelor membre la UE
se vor întâlni luni, tot pentru a discuta acest subiect. Eu cred că autoritățile spaniole au acționat bine, având
în vedere faptul că această creștere a fluxului de migranți s-a
petrecut într-o perioadă scurtă. Și pe lângă aceste mesaje care
vin din partea unor state membre, și de sigur motivația este
politică, pentru că, repet, partidele acestea populiste de extremă
dreaptă utilizează orice element și mai ales cel care ține de
politica de migrație pentru a escalada și aduce astfel mai multe
voturi, trebuie să luăm în vedere și faptul că sunt și factori
externi în Uniunea Europeană care acționează întotdeauna împotriva
unității și a solidarității europene. Și am văzut că sunt
foarte multe astfel de cazuri.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Război hibrid și manipulare în Ceuta
Există
și analize care ar indica faptul că anumite interese obscure, de
care Rusia nu ar fi străină, ar fi condus la această adevărată
invazie de la Ceuta. Ce alte cauze ați mai identifica?
În
acest caz la Ceuta, mobilizarea care a fost făcută, pe rețelele
sociale ne indică de asemenea că sunt forțe externe, probabil
dinspre Est, care au acționat foarte, foarte rapid. Știm bine ceea
ce se petrece în ceea ce privește acest război hibrid, război
cibernetic. Am văzut că presa internațională a relatat astfel de
imagini, s-o ofereau sfaturi, ce echipamente să ia, pentru că este
această decizie a Curții Supreme a Spaniei. Deci a fost o decizie a
Curții Supreme din Spania, potrivit cărea cei care ajungeau pe
mare, pe teritoriul spaniol, nu mai erau returnați. Dar asta nu
înseamnă că ei vor intra în legalitate. Și mai coroborăm
chestiunea aceasta cu ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă în
Spania. Să nu uităm că și la anul vor avea loc alegeri în
Spania. Iar Guvernul Sanchez este un guvern pro-migrație. Să nu
uităm că acest guvern a venit cu câteva facilități de
regularizarea situației celor care muncesc în Spania pe o perioadă
mai lungă de timp, chiar 10 ani, și nu au acte. Aici să ținem și
cont că mulți dintre ei sunt și magrebieni. Și probabil aceștia
și-au anunțat și rudele. Și din păcate, ceea ce a spus și
primul ministru Sanchez, s-au mobilizat și aceste rețele de trafic
de persoane. Deci iată că avem o coroborare a mai multor factori.
Și în acest tablou, să nu uităm și de contextul intern în
Spania. Iată, după trei mandate, Sanchez este cam cu 6% în urma
asta, cel puțin din ultimele date în Spania. Și atunci și
partidele de dreapta din Spania accentuează foarte mult acest
discurs anti-imigrație. De asemenea, așteptăm și acest pilon
european care privește politica de migrație să intre în acțiune.
Dar, repet, în tot acest context, având în vedere faptul că
într-o perioadă foarte scurtă de timp, autoritățile spaniole
totuși s-au mobilizat, au trimis acasă, voluntar, prin condițiile
pe care le-au creat foarte mulți voluntari. Au pus deja și granițe
din acelea pe apă. Tot ce s-a întâmplat acolo ridică, cumva,
multe semne de întrebare.
De ce ezită România să activeze Articolul 4 din NATO. „Aliații nu vor să escaladeze cu Rusia” 
Politologul Gabriela Ciot are expertiză în negocieri internaționale. FOTO: Arhivă personală
Este
nevoie de o reacție atât de puternică din partea altor state UE
sau ar fi trebuit o altă atitudine, poate o critică mai
constructivă?
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Desigur,
este nevoie de o clarificare și discuție și colaborare între
statele membre pe această temă, dar nu pentru a pune la zid Spania.
Pentru că, în momentul în care apare o asemenea situație, toată
problema vizează toate statele membre. Am citit acea scrisoare. Dacă
este vorba de o videoconferință pentru a se discuta situația și a
veni cu măsuri de solidaritate și de sprijin pentru Spania, este
foarte bine. Știm că și Pedro Sánchez a trimis și el o
scrisoare. De fapt, acum se trimit foarte mult înspre Consiliul
Europen care este deținut de către Irlanda. Deci să vedem ce se va
întâmpla luni până la urmă. Situația pare că a fost rezolvată
la Ceuta, dar asta nu înseamnă că vigilența nu va continua. Și
totuși, din imaginile pe care le-am văzut, gradul de organizare pe
care l-a avut acest val de migranți, gădiți-vă, câteva zeci de
mii de oameni, mă face să mă gândesc că a fost o acțiune
organizată. Altfel nu se putea în câteva zile. Și din ceea ce am
văzut, erau și reprezentanți a autorităților din Maroc care au
oprit circulația pentru ca din aceste camioane, din tiruri să iasă
cei care voiau să ajungă acolo. Desigur, mesajul acestei acțiuni,
prin tot ceea ce s-a realizat pe social media, poate să transmite
teamă și la adresa securității a locuitorilor din orașul Ceuta.
Au fost multe intervenții ale locuitorilor.
De ce se implică și România în tabăra „acuzării”
Se
vorbește despre o suspendare, cel puțin temporară, a accesului la
spațiul Schengen pentru Spania, iar Franța și Italia au fost
primele țări care au trecut la fapte. Se impunea acest lucru?
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Eu
nu cred că ar fi motive serioase pentru o suspendare temporară a
accesului la Schengen a Spaniei, pentru că asta se mai precizează
în scrisoare. Și, așa cum spuneți, Franța și Italia au luat
deja această măsură. Franța a făcut-o la nivel terestru pe
șosele și pe căi ferate, iar Italia pe cale maritimă, pentru că
numai așa are graniță cu Spania. Aș spune că cele două țări
s-au grăbit, totuși.
Spuneam
că România e printre cele 22 de semnatare ale scrisorii care
critică vehement Spania. E corectă decizia României de a se
alătura pe aceast listă, mai ales ținând cont de trecut?
Este
complicat de spus, nu știu dacă e cea mai potrivită decizie din partea României, n-aș
putea spune dacă chiar se impunea. Acum depinde și de discuțiile
care au avut loc între reprezentanții acestor state membre. Dar să
nu uităm că avem o comunitate foarte importantă de români care
trăiește acolo și probabil aceste măsuri pro-imigrație au ajutat
și mulți dintre cetățenii români. Și la nivel politic, de
exemplu, știu că social-democrații din România au o relație
foarte bună cu guvernul spaniol. Este greu să spun da sau nu, dar
probabil m-aș îndrepta despre o decizie de a nu semna această
scrisoare până ce nu auzim toate argumentele și nu vedem toate
măsurile care au fost luate de spanioli. Vedeți că ei au fost, hai
să spunem între ghirimele, atacați la nivelul declarațiilor și
de către administrația americană. Deci și din exterior și din
interior și în momente mai dificile se vede cine sunt prietenii.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ca
de obicei, Austria, țara care ne-a ținut departe de Schengen
invocând motive asemănătoare, este pe listă.
Sigur
că da, Austria nu putea lipsi de pe lista țărilor care consideră că un alt stat are politici prea relaxate în domeniul migrației. Și știm că și azi Austria a rămas la fel de anti-tot ce
înseamnă migrație, este una dintre țările cele mai vehemente. Să
uităm și culoarea politică a guvernului de la Viena. Știți că și
ei sunt de dreapta și au extrema dreapta în coaliția de guvernare, așa că prezența Austriei nu reprezintă deloc o surpriză.
Cum am spus și mai devreme,
politicul contează foarte mult aici. Deci chiar aceasta politică
este foarte, foarte importantă și, din păcate, vedem că
decidenții acționează ca oameni politici în loc să fie orientați
mai mult spre binele comun
De la deciziile din ’90 la paralizia de azi. De ce nu poate fi România lider regional Extinderea parteneriatelor strategice cu statele africane, o soluție
Uniunea
Europeană se află în fața unor provocări majore, iar acum se
adaugă și aceasta, problema migrației. Riscă acest
lucru să fisureze și mai mult unitatea europeană, într-o perioadă
când oricum există și apar încă tot mai multe falii?
Eu
sunt optimistă, în primul rând, pentru că și dacă ne uităm în
spate, întotdeauna în momentele dificile Uniunea Europeană a găsit
soluțiile potrivite. Și fac o comparație cu Brexit, cu acel val de
migrație din acei ani. Mai este și războiul din Ucraina, vedeți,
la granița de Est a Uniunii Europeane. Din toate aceste momente
Uniunea Europeană a devenit mai coezivă, chiar dacă unele probleme
nu s-au rezolvat încă în totalitate. Da, solidaritatea între
statele membre ale Uniunii Europeane desigur este pusă la încercare,
dar a fost mai puternică. Și, desigur, pe lângă toate provocările
la care trebuie să facă față Uniunea Europeană aceste crize
multiple, iată că politica de migrație rămâne în continuare un
punct sensibil, care poate să fie exploatat, mai ales de către
aceste mișcări de dreapta, mișcări populiste de la nivelul intern
al Uniunii Europeane. Dar să nu uităm și de acești actori externi
care, în permanență, putem spunem că stau la pândă și
exploatează orice vulnerabilitate care apare.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Care
considerați că ar fi soluțiile ca astfel de situații să nu se
mai repete și care ar fi lecția pe care statele Uniunii Europene ar
trebui să o învețe de aici?
Cred
că este o nouă lecție pe care Uniunea Europeană va reuși să o
învețe și să genereze soluții mult mai bune și, iată, pentru
viitoarea președinției irlandeză, o nouă provocare la nivelul
statelor, unde se cunosc din exemplele trecute, că există astfel de
între ghilimele porți pe unde vin migranții. Și mă refer în
primul rând la Spania, Italia și Grecia. Da, să ne amintim ce a
fost și în 2015, probabil este nevoie de o dezbatere acestor cazuri
la nivelul Consiliului JAI, în primul rând, unde toate statele
membre pot să își exprime pozițiile tocmai pentru a diminua
efectele unei astfel de episoade și desigur. Și văd utile o serie
de parteneriate cu țările acestea de origine și de tranzit, cu
Marocul, desigur, acolo între Spania și Maroc sunt câteva situații
mai sensibile, chiar și aceasta a Ceutei. Și mă gândesc aici în
primul rând la o consolidare și chiar o extindere a acestor
parteneriate, în special a țărilor din regiunea MENA, da, a
bazinului Mării Mediterane, cu statele din Nordul Africii pentru că
acestea privesc nu doar politica de migrație și azil, ci și
politica de apărare și de securitate. Iată două domenii de
politici, politici comune ale Uniunii Europene care vor contribui,
desigur, la creșterea securității cetățenilor europeni. Și
acestea vin la pachet și cu combaterea traficului de persoane,
pentru că din declarațiile primului ministru spaniol s-a vorbit de
chestiunea aceasta deopotrivă.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-03T11:41:08.068Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/securitate-si-aparare/romania-ataca-spania-pe-migratie-de-la-victima-2547241.html”,”pathArray”:[„”,”securitate-si-aparare”,”romania-ataca-spania-pe-migratie-de-la-victima-2547241.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/securitate-si-aparare/romania-ataca-spania-pe-migratie-de-la-victima-2547241.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}