Militarii au realizat, luni, o nouă detonare a stâncii Pârjoaia, pentru a se putea devia debitul Dunării pe braţul Dunării Vechi, pentru a alimenta Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a afirmat că operaţiunea a fost un succes. El a menţionat că, potrivit calculelor iniţiale, ”joi în cel mai fericit caz, Centrala de la Cernavodă ar fi ajuns în procedură de a fi oprită”. ”O zi de funcţionare suplimentară a Centralei de la Cernavodă e de vreo trei ori mai eficientă financiar decât costurile acestor operaţiuni”, a adăugat el. Specialiştii de la Apele Române afirmă că se estimează că, până miercuri dimineaţă, cele 4 barje vor fi scufundate, pentru a redirija debitul Dunării.
UPDATE – „Operaţiunile de dislocare a stâncii Pârjoaia au fost un succes, reuşindu-se dislocarea unei cantităţi de piatră importante. AFDJ – Administraţia Fluvială a Dunării de Jos continuă acţiunile de dragare pe sectorul Dunărea Veche – Braţul Bala”, au precizat reprezentanţii Administraţiei Apele Române.
Potrivit sursei citate, două din cele 4 barje sunt deja acolo şi vor fi încărcate, urmând să fie aduse, în cursul zilei de luni, alte două. Acestea vor fi amplasate în locaţii prestabilite.
„Astăzi, folosind expertiza specialiştilor de la Navrom, Universitatea Dunării de Jos şi AFDJ, se va stabili modalitatea de scufundare a acestora. Coordonarea acţiunii se realizează de către Administraţia Naţională Apele Române, la faţa locului fiind prezent încă din cursul zilei de ieri, Sorin Rîndaşu, director general adjunct al instituţiei. Se estimează că, până miercuri dimineaţă, cele 4 barje vor fi scufundate. Operaţiunea este extrem de complexă şi presupune realizarea unui epiu (dig de dirijare), cu scopul de a redirija debitele către sectorul Cernavodă. Chiar şi în aceste condiţii, autorităţile statului român asigură populaţia că vor depune toate eforturile necesare în vederea asigurării pe cât posibil a debitelor minime necesare producţiei de energie nucleară”, au transmis aceştia.
Specialiştii au amintit că prognoza de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor indică faptul că, în 7 august, Dunărea ar putea atinge la intrarea în ţară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, respectiv de 1.400 mc/s, debit care se va menţine pe tot parcursul acestei săptămâni.
„Astăzi, Dunărea înregistrează la intrarea în ţară un debit de 1.500 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) şi a lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.500 mc/s în 2026, faţă de 2.000 mc/s în 2025). Nivelul Dunării în zona Cernavodă este de -218 cm şi va ajunge în data de 9 august la -233 cm, ceea ce înseamnă o scădere a nivelului (fără intervenţie) cu 15 cm, ceea ce înseamnă o scădere cu 2-3 cm/zi. Scopul acestei intervenţii este de a preveni această scădere a nivelului Dunării în zona Cernavodă, ţinta fiind de a creşte nivelul apei cu 10-12 cm”, au menţionat specialiştii.
Ei au atras atenţia că, având în vedere regimul deficitar de precipitaţii atât pe sectorul românesc, cât şi în bazinul superior al Dunării, următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic.
„Vestea bună este că, în Austria, s-au înregistrat în ultimele zile precipitaţii care au determinat creşteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele acestora vor ajunge la intrarea Dunării în România în aproximativ şapte zile, iar în zona Cernavodă după încă aproximativ cinci zile. Ca urmare, pe sectorul românesc este posibilă doar o staţionare sau o uşoară creştere a debitului, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puţin peste această valoare, care rămâne însă mult sub media multianuală a lunii august”, au adăugat ei.
În acelaşi timp, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, aceasta reprezentând rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populaţiei.
„În acest context, facem un apel ferm către populaţie pentru utilizarea responsabilă a apei şi a energiei electrice. Fiecare gest de economisire contează în această perioadă critică. Solidaritatea şi responsabilitatea fiecăruia dintre noi pot contribui la depăşirea acestei perioade fără precedent”, au transmis reprezentanţii Apele Române.
ŞTIREA INIŢIALĂ – O nouă detonare pentru dislocarea stâncii Pârjoaia a avut loc luni, după testele făcute duminică de militari.
„Indiferent de consecinţele finale pentru Centrala de la Cernavodă din aceste zile, ce s-a reuşit prin dislocarea acestei stânci este un lucru necesar atât navigaţiei, cât şi uşurării dragării, pe viitor, a braţului Dunării Vechi. E un succes, bucata de astăzi, de care a fost Armata responsabilă. Urmează în orele următoare cele două barje care au fost aduse aici să fie încărcate cu cât de mult se poate din ceea ce s-a dislocat, e o macara de mare tonaj care va extrage bucata de stâncă dislocată (…)”, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă.
El a spus că luni seară ar putea să ajungă o a treia barjă, gata încărcată, şi marţi să vină şi ultima barjă, pentru ca scufundarea să aibă loc probabil miercuri dimineaţă, dacă reprezentanţii de la Apele Române vor decide astfel, în urma analizelor făcute.
„Pe calculul pe care l-am primit iniţial, miercuri-joi, joi în cel mai fericit caz, Centrala de la Cernavodă ar fi ajuns în procedură de a fi oprită. Dacă calculele celor de la Apele Române care ne cer sprijin şi nouă, la Armată, şi la Ministerul Transporturilor, sunt unele care se potrivesc realităţii, orice zi în care va funcţiona Centrala de la Cernavodă după ziua de miercuri-joi este un câştig cuantificabil. O zi de funcţionare suplimentară a Centralei de la Cernavodă e de vreo trei ori mai eficientă financiar decât costurile acestor operaţiuni”, a subliniat Miruţă.
El s-a referit şi la proiectul despre care afirmase că era „ţinut la sertar”.
„Suntem la o intersecţie a Dunării aici, braţul Bala are o diferenţă de nivel de patru metri, motiv pentru care un procent cam de 85% din debitul Dunării se duce pe braţul Bala şi doar 15% se duc înspre Cernavodă. Având în vedere acest procent foarte dezavantajos pentru Cernavodă, a existat un proiect care să ridice albia, nivelul de fund al braţului Bala şi să coboare, să dragheze braţul Dunării Vechi, astfel încât să se recompenseze, să se rechilibreze debitul. Acest lucru nu s-a întâmplat. L-am găsit la Ministerul Transporturilor blocat din aprilie 2024”, a explicat Miruţă.
El a adăugat că ceea ce se face în prezent este „o încercare de avarie”.
„Eu am încredere în specialiştii de la Apele Române, dar nu pot să certific deciziile pe care dumnealor le iau, pot doar să venim în sprijin atunci când ni se cere. Armatei i s-a solicitat: noi considerăm, la Apele Române, că ar fi bine ca această stâncă să dispară pentru a uşura direcţionarea apei pe Dunărea Veche, am făcut asta, a dispărut, mă bucur că s-a întâmplat pentru că după ziua de ieri erau, aşa, nişte discuţii că se va putea, nu se va putea…”, a arătat ministrul.
El a menţionat că este o intervenţie în premieră, deşi s-a mai încercat în ultimii ani dislocarea stâncii, dar fără succes.
„Armata Română ieri a testat să vedem cam ce cantităţi de explozibil şi în ce zonă, e şi o chestiune mai complicată de lucru sub apă, pentru că a trebuit introdus explozibil sub apă. La încercarea de ieri după test s-a dislocat o bucată mică (…)”, a afirmat Miruţă.
Contraamiralul Marcel Neculae, locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Navale, declara că stânca Pârjoaia nu a fost dislocată în urma intervenţiei de duminică, iar luni procedura urma să fie reluată, pentru a se putea devia cursul Dunării spre Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Unitatea 1 a CN Cernavodă a fost oprită în această săptămână, reducând producţia internă de energie cu 10%, în condiţiile unui consum ridicat din cauza caniculei.
Scăderea debitelor pe Dunăre aduce riscul închiderii şi Unităţii 2 a centralei, cu efect semnificativ asupra producţiei interne.
