Consecințele negative pe care le poate avea adoptarea euro și cum pot capitaliza politic extremiștii pe această temă. Este România pregătită?

Săptămâna trecută, întreaga opinie publică aștepta retrogradarea României la „junk” de către agenția de rating financiar Fitch, în contextul perspectivelor economice negative. În schimb, agenția a menținut ratingul țării noastre la „BBB-”, cu perspectivă negativă, iar președintele Nicușor Dan a declarat imediat după actualizarea ratingului că există un consens la nivelul partidelor pentru aderarea la zona euro.

Subiectul euro este unul sensibil pentru țara noastră, România neîncercând să acceadă la moneda unică. Pentru a putea adera la euro, statul membru UE trebuie să îndeplinească o serie de „criterii de convergență”.

Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) întocmesc rapoarte de convergență, cel puțin o dată la doi ani sau la cererea statului, în care verifică dacă sunt îndeplinite criteriile economice și juridice.

Dacă rapoartele confirmă îndeplinirea convergenței durabile, Consiliul UE adoptă decizia de introducere a euro, stabilind și cursul de conversie fix dintre moneda națională și moneda unică.

Înainte de acest moment, țara trebuie să fi participat cel puțin doi ani la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II/MCS II), fără devalorizări sau tensiuni grave ale cursului față de euro.

Țara noastră nu îndeplinește niciunul dintre criteriile de aderare la euro, dar există deja un obiectiv declarat de aderare până la finalul deceniului.

Criteriile de aderare însă vin cu o serie de rigori economice care pot lovi direct în populație. România, care are și așa un stat social inexistent, având cea mai mică pondere de cheltuieli sociale din PIB, ar fi nevoită să facă și mai multe „economii” pe partea socială, fapt care ar afecta și mai mult nivelul de trai.

În plus, opoziția extremistă din România va încerca să capitalizeze politic acest subiect, exploatând toate „neplăcerile” pe care le presupune, cel puțin pe termen scurt, aderarea la zona euro.

Politologul Cristian Pîrvulescu menționează faptul că aderarea la euro ar însemna menținerea unei linii neoliberale.

„Asta înseamnă că, de fapt, am continua pe această linie neoliberală, pentru că trebuie să spunem că toate acordurile care au fost gândite sunt gândite într-o perioadă în care neoliberalismul domina. Ele nu au fost niciodată revizuite. Vedem care sunt consecințele în Bulgaria și în Polonia. Adică, de ce Polonia nu a fost interesată și de ce Bulgaria, spre exemplu, a simțit din plin, mai ales în ceea ce privește nivelul de trai, consecințele, nu?”, amintește profesorul Pîrvulescu.

Acesta precizează că trebuie îndeplinite o serie de criterii foarte dure și foarte dificile, pe care România a ales să nu le respecte, tocmai pentru a crește nivelul de trai și pentru a se putea „juca” cu deficitul. „Lucruri pe care nu le vom mai putea specula niciodată, odată intrați în zona euro.”

„Pentru că atunci guvernanța devine din ce în ce mai europeană. Altfel spus, Banca Centrală va avea o putere mult mai mare decât are în momentul de față. Deci a fost asumată. Deci nu îndeplinim criteriile pentru că am mizat foarte mult pe supapa pe care au reprezentat-o, nu doar în ceea ce privește nivelul de trai, ci și din punctul de vedere al dezvoltării economice, dar bazate pe consum. Acest lucru nu se va mai întâmpla”, spune Cristian Pîrvulescu.

Decanul Facultății de Științe Politice face trimitere la situația Bulgariei, care de la 1 ianuarie a intrat în zona euro, pentru a înțelege consecințele pe termen lung și scurt. „Economia trebuie să se adapteze, dar în momentul în care intrăm în zona euro va avea numai de câștigat.”

Profesorul universitar spune că, la fel ca în Bulgaria, extrema-dreaptă din România va instrumentaliza această temă a aderării în zona euro în propriul interes electoral, amplificând și mai mult euroscepticismul.

„Să nu uităm că în Bulgaria s-a mizat foarte mult pe această linie a euro. Adică Radev a și promis organizarea unui referendum pe care nu-l mai poate organiza”, amintește Pîrvulescu.

Adoptarea monedei unice, spune acesta, ar duce mai departe procesul de integrare.

„Într-adevăr, dacă intrăm în zona euro, noi nu ne mai putem permite o mulțime de politici economice pe care le-am aplicat în toată această perioadă și, în condițiile în care eram, am fi fost în situația Greciei. Era mult mai grav dacă eram în zona euro decât dacă nu eram în zona euro”, explică Cristian Pîrvulescu.

De cealaltă parte, Polonia, precum și alte țări, au optat pentru a nu adera la moneda unică tocmai din aceste motive, neștiind care vor fi consecințele. „Polonia a avut mult mai multă responsabilitate în ceea ce privește relația cu capitalul și cu bancherii autohtoni,” spune profesorul.

„Nicușor Dan a venit și s-a felicitat pentru rezultatul extraordinar al României în ceea ce privește Fitch (n.red. agenția de rating). Este legat în mare măsură de această situație. Aderarea la zona euro și la criteriile euro va întări disciplina din zona bugetară. Întrebarea este dacă este un moment bun pentru astfel de operațiune acum”, adaugă Cristian Pîrvulescu, care amintește că urmează să avem cheltuieli militare mai mari și există și riscuri în ceea ce privește nivelul de trai al populației.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent