22 Septembrie 2025, 11:59
Redacţia PiataAuto.md
Motorizările diesel nu mai sunt la fel de populare printre maşinile noi, unii producători renunţând cu totul la ele, dar la mâna a doua maşinile diesel produse în ultimul deceniu sunt încă la mare căutare, iar majoritatea acestor maşini vin echipate cu filtre de particule DPF. Acum câtva zile, noi publicasem un articol cu video în care un mecanic din România, pe nume Sabin, îşi spunea părerea sa despre înlăturarea filtrelor DPF de pe motoarele diesel şi daunele produse turbinei de aceste operaţiuni, iar acel articol a trezit un interes foarte mare cititorilor noştri. Ei bine, acelaşi mecanic a explicat şi cât durează o regenerare normală e filtrului DPF la motoarele diesel, cum are loc în condiţii obişnuite şi mai atipice, dar şi cum pot fi remediate problemele cu filtrul DPF mai puţin costisitor, dar profesionist.
Mecanicul e şi cofondator al unei reţele de service-uri specializate în tot ceea ce înseamnă turbine, canale de admisie şi de evacuare la motoare cu ardere internă, astfel, încât spusele lui vin experienţa de muncă îndelungată cu mii de maşini cu diverse probleme din România.
Sabin a explicat pentru început care e rolul exact al filtrului de particule, într-un mod similar în care am făcut-o şi noi în articolul nostru, la care am făcut referinţă mai sus. Rolul acestuia e să capteze particulele foarte mici carbonic, mai cunoscută sub formă de cenuşă, care ar fi intrat în plămâni cu uşurinţă şi ar fi pătruns adânc în sistemul respirator şi mai departe, provocând daune sănătăţii. Filtrele DPF captează mecanic aceste particule, ajungând să se îmbâcsească cu ele, astfel încât au nevoie periodic de regenerare.
Regenerarea se face prin creşterea temperaturii de evacuare pe la 600-700 grade Celsius, astfel încât acea funingine să ardă şi să fie dezintegrată în CO2 gazos în cea mai mare parte a ei.
Mecanicul din România aminteşte că regenerarea filtrelor DPF poate fi de trei feluri — pasivă, activă sau forţată. Cea pasivă e cea produsă la drumuri lungi, când motorul ajunge la temperatura sa oprimă de funcţionare în toate modulele sale, iar fluxul de gaze de eşapament e suficient de fierbinte şi de intens datorită turaţiilor mai mari de traseu, încât să provoace regenerarea pe cale pasivă a filtrului DPF, fără nevoia unei intervenţii active de calculatorul de bord al maşinii. Tocmai de asta spunem adeseori că maşinile diesel cu DPF au nevoie de ieşiri periodice la traseu, la drum mai lung, unde să poată merge măcar vreo 20-30 minute intens, ba chiar preferabil şi până la o oră.
Acest interval pe care noi îl menţionăm în articole e confirmat şi de Sabin, care spune că o regenerare normală poate dura între 5 minute şi 30 minute, în cazul regenerărilor active, iar cele pasive nu pot dura doar 5 minute, însă pot ajunge la 20-30 minute.
Iar aici ajungem la cea de-a doua formă de regenerare a filtrului de particule — cea activă, în care computerul de bord va iniţia acest proces, prin injecţie sau post injecţie şi ajustare de turaţii, pentru a creşte temperatura de evacuare şi a impune această regenerare chiar şi în mediul urban.
Regenerarea forţată e o procedură similară regenerării active, doar că ea nu e decisă de maşini, ci e impusă forţat de o comandă pentru ECU într-un service, fiind şi cea mai periculoasă pentru filtru, întrucât eludează toate protocoalele de securitate, pe care computerul de bord al maşinii le ia în calcul de obicei. Producătorii permit această regenerare în condiţii de service cu ideea că ea se face asistată de un profesionist, care ştie starea tehnică a maşinii şi a luat el în considerare protocoalele de securitate pentru a putea realiza totul în siguranţă, fără daune asupra maşinii.
Doar că în realitate sunt multe service-uri care fac această regenerare fără a ţine cont de cât de sigură e ea. Şi atunci, în cazurile cele mai simple, se poate afecta integritatea structurală a filtrului DPF, iar în cazurile mai grave, temperatura ridicată din acest proces poate duce chiar la un incendiu.
Cât de des ar trebui un filtru de particule DPF să-şi facă regenerarea? În mod normal, între 300 şi 1.000 km, dar depinde foarte mult de regimul de exploatare şi de uzura în timp a maşinii. O maşină rulată preponderent în oraş va face regenerările cam la intervale de 300-500 km. O maşină exploatată mai mult extraurban ar trebui să facă aceste regenerări la intervale cuprinse între 700 şi 1.000 km. Cu cât uzura maşinii e mai mare, cu atât se scurtează intervalele.
Mecanicul român mai spune că dacă o regenerare durează mai mult de 30 minute, nu înseamnă neapărat că există o problemă la acea maşină. Durata regenerării e calculată şi ajustată de computerul de injecţie în timp real, care monitorizează evoluţia datelor de la senzorii săi, inclusiv diferenţa de presiune de după şi de dinaintea filtrului DPF, pentru a afla astfel dacă aerul de evacuare poate traversa filtrul mai uşor odată cu evoluţia regenerării.
Dacă acest computer va identifica o durată prea lungă a regenerării fără o evoluţie a parametrilor, acesta va genera o alertă şi o eroare şi va trimite proprietarul la un service specializat. De obicei, în momentul acestor prime erori, filtrul de particule DPF încă mai poate fi salvat cu ajutorul unui profesionist, iar aici acţiunile de mai departe sunt cruciale.
Unele maşini pot scoate o notificare doar că au nevoie de regenerare şi o simplă ieşire mai lungă la traseu e suficientă pentru asta. Maşinile mai moderne, care îşi pot ajusta mai variabil regenerările active, nu prea dar asemenea notificări, ci îşi anunţă proprietarul doar dacă regenerarea activă nu dă rezultate corecte. Dar nici în acest caz nu e prea târziu de intervenit, de obicei.
Unii proprietari vin la service fără o alertă, indicând că au impresia că maşina face regenerarea prea mult, identificând acest proces prin turaţiile mai mari la ralanti. E adevărat că atunci când are loc regenerare, turaţii la ralanti vor fi mai mari, în jur de 1.000 rpm de obicei sau un pic mai mult, iar asta se face pentru că astfel computerul de bord calculează mai exact datele de la senzori, datorită unui flux mai mare de gaze de eşapament, spune mecanicul român. Totuşi, turaţiile mai mari nu înseamnă automat că exact atunci are loc regenerarea, întrucât există faze de pregătire a regenerării şi faze de post regenerare, mai spune acesta, în care turaţiile vor fi de asemenea mărite. Durata exactă a regenerării poate fi aflată doar printr-un computer de bord, conectat la maşină, care ar citi datele exacte.
Atunci când apare o problemă cu filtrul de particule, încă de la prima alertă, e recomandabil să se meargă la un atelier profesionist, care ar citi datele exacte despre ultimele regenerări şi ar identifica starea filtrului. Dar acesta a ajuns la o stare de îmbâcsire prea mare, care nu mai poate fi rezolvată prin regenerarea făcută de maşină, soluţia ar fi curăţarea lui în utilare specializate, ca un soi de cuptoare, care ard această funingine şi lasă filtrul liber. Doar că această operaţiune e raţională atât timp cât integritatea structurală a filtrului nu e afectată. Dacă filtrul este integru, atunci o asemenea operaţiune profesionistă poate rezolva problema acelui filtru pe mult timp înainte, redându-i mai departe capacitatea de a fi regenerat de maşină.
Dacă integritatea e afectată, soluţia rămâne înlocuirea filtrului, iar acesta are un preţ foarte mare, adeseori de 3.000 euro şi mai mult, în funcţie de model şi tip. Tocmai de aici vine şi recomandarea de a evita regenerările forţate în service-uri care pot afecta structural filtrul. Se va încerca varianta cea mai ieftină şi mai rapidă, dar ea va fi o rezolvare aparentă pe termen scurt, care va dăuna de fapt filtrului şi va duce la necesitatea înlocuirii lui într-un timp nu foarte îndelungat.
Mecanicul român mai spune un lucru deosebit de interesant şi anume ce de cele mai multe ori o problemă la filtrul de particule DPF nu reprezintă cauza, ci efectul unei alte probleme de pe motor. Iar rezolvarea problemei la filtrul DPF poate fi corectă, însă doar temporară dacă nu se identifică şi cauza primară, pentru a fi rezolvată.
Sfaturile mecanicului din România, pe lângă cele enumerate mai sus de a ieşi periodic la un drum lung şi de a apela la profesionişti la primele erori, mai ţin şi de păstrarea motorului într-o stare tehnică bună. Dacă apare un martor check engine de la altă problemă, ea trebuie rezolvată, or, acea eroare va afecta modul în care computerul de bord tratează posibilitatea regenerării şi în final se va ajunge la probleme şi la DPF. Şi încă un sfat ar fi să se evite mecanicii cu soluţii improvizate de ocolire a erorilor şi stingere a martorilor de bord fără a rezolva problema de facto.
Vezi totul în video-ul de mai jos.
1
29,825
GALERIE VIDEO (1 MATERIALE)
ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT