Kremlinul
este acuzat că tergiversează orice proces de pace și că trage de
timp, dar, pe de altă parte, experții spun că un război
prelungit ar avantaja Ucraina, întrucât economia Rusiei ar urma să
se prăbușească. Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a
reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, explică
această aparentă contradicție.
Tancurile rusești sunt blocate de Rasputița. FOTO: Shutterstock
Vladimir
Putin și strategii Kremlinului ar încerca să obțină mai mult
timp și să dejoace orice plan de pace, sperând să obțină cât
mai mult timp din partea lui Donald Trump, înainte ca acesta să
treacă la măsuri punitive. Pe de altă parte, economia Rusiei s-ar
afla într-un moment complicat, iar o prelungire a războiului ar
putea duce la o implozie, așa cum s-a întâmplat la finele anilor
80. Atunci, fosta Uniune Sovietică se afla într-un război asemănător, dar cu
Afganistan, iar după câțiva ani economia Moscovei s-a prăbușit
ca un castel de nisip, pe fondul cheltuielilor uriașe de război,
într-o perioadă de criză economică globală.
Cât de uzată este economia Rusiei
Arc
peste timp, patru decenii mai târziu, Kremlinul ar putea să repete
aceeași greșeală, cred unii experți. Cu toate acestea, există și
o aparentă contradicție. Astfel, mulți dintre cei care au prezis
încă de la începutul războiului iminenta prăbușire a economiei
Rusiei, dar s-au înșelat până acum, susțin în continuare că
economia acestei țări ar fi pe butuci și că e doar o problemă de
timp până când vor apărea probleme reale la Moscova. Numai că în
mod poate neașteptat, mulți analiști militari și politici consideră că cea care are
nevoie urgentă de pace ar fi Ucraina.
„Adevărul”
apelează la expertiza generalului (r) Virgil Bălăceanu, cel care a
reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost
şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, pentru a lămuri
această aparentă fractură de logică. În opinia sa, în timp ce
Kremlinul tergiversează orice proces de pace, orice oprire bruscă a
războiului ar putea produce efecte neașteptate. Generalul Virgil
Bălăceanu explică de ce, paradoxal, o pace rapidă ar putea
avantaja atât Ucraina, cât și Rusia, dar în moduri complet
diferite. Însă, spune el, Ucraina ar fi cea care ar avea nevoie de
o pace cât mai rapidă, chiar dacă Rusia a suferit pierderi mai
mari.
„Este
cât se poate de evident că partea ucraineană ar fi avantajată
dacă s-ar face pace rapid. Din moment ce și în prezent, Federația
Rusă își permite să aibă atacuri de supra-saturare a apărării
antiaeriene și antidronă ucrainene și execută zilnic lovituri de la
200 la 500, drone, rachete de croazieră, rachete balistice, asta
înseamnă că își mențin un ritm de producție ridicat, astfel
încât ceea ce folosesc în cea mai mare măsură, să fie
înlocuit”, spune generalul.
Pe
de altă parte, Rusia are și o serie de probleme pe front, deși
propaganda moscovită încearcă să le ascundă. Deși Rusia
avansează încet, dar sigur și câștigă teren, ritmul nu este cel
dorit de strategii Kremlinului.
„Este
un dezavantaj pentru Federația Rusă pentru că nu au câștigat
localitatea Dobropillia, nu au încercuit Pokrovsk, nu au reușit să
treacă la asaltul orașului Kupiansk, nu s-au apropiat de suburbiile
celor două orașe din centura fortăreței, Konstantinivka și
Drujkivka. Și nu au cucerit Liman,
care
asigură o deschidere ofensivă asupra centurii fortăreței”,
explică generalul Bălăceanu.
Generalul Virgil Bălăceanu. FOTO: MApN
În
atare situație, războiul mai poate continua luni bune sau chiar ani
de zile, ba chiar fără să aibă un rezultat clar. Ucrainenii
reușesc deocamdată să țină frontul, dar au nevoie urgentă de
întăriri și de arme, consideră generalul Virgil Bălăceanu.
„Războiul
poate continua în această perioadă până la anul nou și
rezistența ucraineană poate să însemne încă un an, cel puțin
2026, mai ales dacă ei vor fi întăriți. Apărarea ucraineană are
nevoie de consolidare pe toate nivelurile și cu toate sistemele de
armament și de tehnică, astfel încât acțiunea ofensivă ale
rușilor să fie redusă sau oprită. Și e nevoie să oprească
ofensiva pe toate direcțiile. Sunt vreo 11 direcții pe tot
aliniamentul de contact”, susține generalul Virgil Bălăceanu.
Cum poate fi convins Putin
Există
și ipoteza în care Rusia va fi nevoită să reducă și să
oprească acțiunile ofensive, dar pentru aceasta e nevoie de mai
mulți factori. Însă cel mai important ar fi ca economia Rusiei să devină tot mai puțin funcțională, iar încasările din vânzările de gaze și petrol să scadă dramatic. Acest lucru ar lovi în moalele capului uriașa mașinărie de război rusească și ar compromite-o.
„Doar
dacă vom vorbi de o diminuare dramatică a bugetului de război,
abia atunci Putin se va gândi la o încetare a focului și la un
armistițiu. O luăm în calcul ca și ipoteză, ca și scenariu, deși nu ne aflăm acolo.
Ceața războiului de care ne vorbește Clausewitz (Carl von
Clausewitz, istoric și strateg militar german – n.r.) poate să
acționeze oricând. Fiindcă să nu uităm, războiul nu este
altceva decât o continuare a politicii cu mijloace cu instrumente
militare. Politica prevalează asupra actului militar, asupra
instrumentului militar”, mai spune generalul.
Totuși,
Ucraina trebuie să scape mai întâi de presiunea ofensivei ruse pe
cei peste 1.200 de kilometri ai frontului, iar sosirea anotimpului
rece îi ajută, la fel cum i-a ajutat Rasputița, perioada de toamnă
în care drumurile ucrainene sunt impracticabile din cauza noroiului,
iar inamicii nu pot să înainteze suficient.
Pentru
a putea spera să elibereze din teritoriile ocupate de ruși și
pentru a-și întări puterea de negociere, atunci când vor începe
tratativele cu adevărat serioase, Ucraina are nevoie în primul rând
să oprească atacurile armatei rusești, iar apoi să treacă la
contraatac și contraofensivă.
„Obligatoriu, pentru ca ucrainenii
să poată spera trebuie oprită ofensiva și apoi dacă au
capacitatea de contracarare, să treacă la contraatac. Aceasta ar
însemna obiective pe adâncime mici. Sau să treacă chiar la
contraofensivă, care înseamnă obiective pe o adâncime mare sau
contralovitură. Prin contralovitură ar ajunge la recuperarea
granițelor dinainte de 2014. Deocamdată, însă, realitatea este că
rușii sunt cei care au inițiativa, ei se află în ofensivă și
întâi de toate ofensiva trebuie oprită”, adaugă generalul
Virgil Bălăceanu.
De unde vin problemele
Pe
de altă parte, oricâte succese mărunte ar obține rușii, eșecul
campaniei din 2022 îi va apăsa și va atârna asupra lor, la fel
cum pierderile uriașe din acest război vor conta în final. Totuși,
în acest moment rușii sunt încă în ofensivă, iar în plan
militar sunt superiori și prin prisma numărului de militari, dar și
în ce privește tehnica militară. Însă ritmul totuși lent în
care înaintează nu îi poate mulțumi pe liderii de la Kremlin.
„Este
adevărat, acum rușii au de-a face cu cea mai bine apărată zonă a
Ucrainei, cu fortificații puternice și cu o armată ucraineană
motivată. O problemă uriașă pentru ucraineni ar fi dacă rușii
ar reuși să cucerească orașele de care amintit și care sunt
centura de fortărețe ucraineană. Nu-i mai puțin adevărat că
înaintarea rusă în Donbass s-a produs într-un ritm lent fiindcă
vorbim de o zonă dens urbanizată și dens industrializată, o zonă
evident dens fortificată. Rușii se apropie lent de ultimele
fortificații, iar dacă acestea ar pica, alte regiuni ucrainene ar
fi expuse, din cauză că ucrainenii nu s-ar mai putea apăra la fel
de bine. Dar deocamdată rușii nu au reușit să ia Dobropillia,
Pokrovsk sau Kupiansk, iar rezultatul ofensivei este încă incert.
Nu este nimic pierdut pentru ucraineni, frontul rezistă încă”,
încheie generalul Virgil Bălăceanu.