Partidul de guvernământ Tisza l-a nominalizat, sâmbătă, pe Andras Baka, fost preşedinte al Curţii Supreme înlăturat de Viktor Orban, pentru funcţia de preşedinte al Ungariei.
După ce în 2011 Guvernul Fidesz l-a înlăturat din funcția de președinte al Curții Supreme de la Budapesta pentru că a criticat reforma Justiției din Ungaria, Andras Baka a reclamat la CEDO că i s-au încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare. Pe 23 iunie 2016, Curtea de la Strasbourg i-a dat câştig de cauză lui Baka şi a condamnat Ungaria la plata către acesta a unor despăgubiri de 100.000 de euro.
– articolul continuă mai jos –
Precedentul creat de cazul Baka vs Ungaria a fost folosit la CEDO și în cazul Kovesi vs România, atunci când fosta șefă a DNA a reclamat că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare prin decizia Curții Constituționale, care a obligat la demiterea sa din funcție. Detalii aici
„De-a lungul carierei sale, dr. András Baka a considerat principiul separației puterilor în stat ca fiind de o importanță primordială și a apărat în mod constant statul de drept și independența justiției”, a transmis Tisza într-o postare pe Facebook, citată de Politico.
Comitetul Helsinki din Ungaria notează că „la aproape zece ani de la hotărârea de referință a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Baka împotriva Ungariei, Ungaria încă nu a pus în aplicare garanțiile esențiale privind independența justiției și libertatea de exprimare a judecătorilor”
Conform Comitetului, hotărârea impune Ungariei să adopte măsuri legislative care să garanteze inamovibilitatea judecătorilor și să le protejeze libertatea de exprimare, ambele reprezentând elemente esențiale ale independenței justiției și ale statului de drept.
„De-a lungul timpului, cauza Baka împotriva Ungariei a devenit un exemplu elocvent al neexecutării continue de către Ungaria a hotărârilor CEDO, în pofida importanței majore pe care acestea o au pentru funcționarea unui sistem democratic bazat pe mecanisme de control și echilibru între puterile statului”, mai arată Comitetul Helsinki din Ungaria.
Baka, care a fost și judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului înainte de a fi ales la conducerea Curții Supreme, urmează să primească votul parlamentului din Ungaria marți, conform Politico.
Tisza, care a câștigat alegerile generale din primăvară, deține o majoritate de două treimi în Parlament, ceea ce face ca alegerea lui Baka în această funcție, în mare parte reprezentativă, să fie o simplă formalitate.
Nominalizarea vine după ce fostul președinte Tamás Sulyok a semnat luna trecută un amendament constituțional care a dus la înlăturarea sa din funcție, cedând astfel în fața presiunii publice exercitate timp de mai multe luni de Magyar. Noul prim-ministru ceruse demisia lui Sulyok după victoria categorică a Tisza în alegeri, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.
Prima opțiune a lui Magyar pentru funcția de președinte, marea maestră de șah Judit Polgár, a refuzat nominalizarea, afirmând că funcția ar fi prea stresantă.