22 Octombrie 2025, 16:51
Redacţia PiataAuto.md
Acum aproape un an şi jumătate, în luna mai 2024, serviciul poştal din Suedia, PostNord, anunţa cu mândrie că a achiziţionat 400 de maşini electrice în flota sa, ceea ce trebuia să reducă amprenta de CO2. PostNord a ales modelul Opel Combo-e al grupului Stellantis, întrucât în istoria sa a avut de multe ori modele Opel implicate în flota poştală, pornind de la Kadett-urile special adaptate din anii 1970. Şi de această dată maşinile erau special adaptate, având volan pe dreapta pentru ca poştaşul să se poată apropia de cutia poştală şi pune scrisorile acolo fără a ieşi din maşină. Dar, la doar un an şi jumătate distanţă, PostNord a anunţat acum că experienţa de exploatare a celor 400 de maşini electrice e una amară, şi că serviciul poştal revine la motoare diesel, informează publicaţia suedeză CarUp.
Ce s-a întâmplat, deci, că a determinat o asemenea critică vehementă din partea PostNord pentru maşinile electrice din flota sa şi o decizie atât de radicală de a reveni la motorizări diesel? Istoria e foarte curioasă şi poşta suedeză a încercat în repetate rânduri să găsească o soluţie, până a ajuns la această decizie.
Cea mai mare problemă e autonomia insuficientă în viaţa reală, departe de cea promisă de producător. PostNord spune că producătorul ştia regimul de exploatare al maşinilor în cadrul serviciului poştal şi le-a promis o autonomie garantată de 280 km cu un plin al bateriei, cu tot cu variaţiile de climă nordică.
Autonomia minimă garantată suna foarte potrivit faţă de traseele pe care le fac aceste maşini poştale într-o zi. Majoritatea din ele fac 180-200 km pe zi, iar cele mai lungi trasee ajung la 250 km. Prin urmare, chiar şi pe aceste trasee lungi, autonomia trebuia să fie suficientă, mai rămânând şi o rezervă.
În viaţa reală, însă, autonomia s-a dovedit a fi catastrofal de mică — 140-150 km e maxim ce se obţine în mod constant. Planificările realiste, cu un pic de rezervă, se pot face doar pentru 110 km autonomie. E o cifră derizorie, care le dă peste cap munca poştaşilor.
Aceştia sunt nevoiţi să caute staţii de încărcare şi să oprească pentru reîncărcare, altfel nu-şi pot face întregul traseu. Dar dacă stau la priză o oră sau mai mult, atunci depăşesc programul de muncă şi nu mai pot oricum atinge traseul în intervalul necesar, iar poşta ajunge mai târziu în a doua jumătate a traseului.
Producătorul le-a spus celor de la PostNord că diferenţa mare de autonomie o fi probabil cauzată de faptul că poştaşii conduc prea repede aceste maşini, iar vitezele mai mari le epuizează bateria prea repede. Aşa că reprezentanţa Opel din Suedia le-a instalat limitatoare de viteze la aceste maşini, care nu le permiteau să treacă peste 90 km/h, şi astfel problema trebuie să fie rezolvată.
Dar aceste limitatoare n-au avut niciun efect vizibil. Maşinile continuă să aibă o autonomie derizorie, iar cu 110 km pur şi simplu nu se poate munci cu randamentul necesar cu ele. PostNord spune că, dacă maşinile ar fi indicat cu adevărat 280 km în viaţa reală, le-ar fi exploatat cu plăcere în continuare, şi ele ar fi încărcate noaptea la sediu, aşa cum era planificat iniţial.
Dan Jonsson, managerul unui sediu al PostNord din Jonkoping, spune că toate încercările şi şansele pentru aceste maşini electrice au fost epuizate deja. Le-am încercat în toate condiţiile meteo, în toate condiţiile de climă şi în toate regiunile ţării — la autonomia actuală şi bateriile pe care le au aceste maşini, ele pur şi simplu nu pot face faţă muncii noastre.
Iar acum poşta suedeză a decis să revină la motorizări diesel. Legea o impune ca din 2030 să aibă toată flota formată din maşini electrice, iar ei îşi doreau să fie cu 5 ani mai rapizi decât termenul limită. Acum spun că minim aceşti 5 ani vor folosi maşini diesel şi speră ca în 5 ani să existe maşini cu baterii suficient de bune ca să le asigure autonomia necesară.
E cumva ironică toată situaţia, că înseşi maşinile electrice periclitează tranziţia la mobilitate electrică, spune managerul PostNord. Nu ne-am fi dorit un asemenea deznodământ, chiar speram că tehnologiile au evoluat deja suficient de mult încât să le putem exploata intens fără probleme şi să nu mai revenim la motorizări cu combustie. Dar exploatarea acestor modelele electrice Opel s-a dovedit a dezamăgire totală pentru noi şi toate eforturile noastre de a remedia aceste probleme n-au avut vreun efect pentru autonomia de viaţă reală., mai spune acesta. Şi când sunt 400 de maşini electrice şi toate indică cifre similare de autonomie, ştim că nu mai e problema în maniera de condus a unui şofer, ci în maşinile propriu-zise.
Între timp, pe site-ul suedez Opel a revizuit cifra de autonomie şi a inclus un calculator de autonomie. Cifra maximă e indicată drept 275 km, iar dacă bifezi condiţii de iarnă, un pic de încărcare şi condus inclusiv extraurban, cu climatizare, cifra de autonomie scade la 185 km, promişi oficial. Doar că şi această cifră pare prea optimistă, dacă e să judecăm după experienţa serviciului poştal suedez. Şi teoretic maşinile electrice chiar ar trebui să fie perfecte pentru poştă, cu multe zone în care merg lent, cu opriri frecvente şi cu saci de scrisori şi colete care nu sunt foarte grele, spre deosebire de dubiţele care transportă alimente sau materiale de construcţii. Însă modelele celor de la Opel au eşuat şi la această muncă simplă.
1
3,451
ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT