Cum se va calcula salariul de bază

Proiectul Legii salarizării 2026 păstrează vechimea printre criteriile care influențează veniturile angajaților de la stat.

Salariul de bază va fi determinat pornind de la coeficientul stabilit pentru fiecare funcție, grad sau treaptă profesională. Acesta va fi înmulțit cu valoarea de referință prevăzută de lege, rezultatul reprezentând baza de calcul a salariului.

Pentru funcțiile de execuție, grilele vor fi stabilite, în principal, pentru gradația 0, corespunzătoare unei vechimi de până la trei ani. Pe măsură ce angajatul acumulează vechime, salariul de bază va crește automat, în funcție de procentele aferente fiecărei gradații.

Trecerea la o gradație superioară nu va fi condiționată de promovarea unui examen, de susținerea unui concurs sau de o decizie discreționară a conducerii instituției. Majorarea va interveni odată cu îndeplinirea condiției de vechime prevăzute de lege.

Cât va conta vechimea în salariul unui bugetar

Vechimea va crea diferențe salariale între angajații care ocupă aceeași funcție și au același grad profesional.

Un debutant încadrat la gradația 0 va primi salariul de bază stabilit pentru postul respectiv, fără majorarea aferentă vechimii. La polul opus, un angajat cu peste 20 de ani de activitate, încadrat la gradația 5, poate ajunge la un salariu de bază cu aproximativ 24,5% mai mare.

Diferența rezultă din modul de aplicare a majorărilor. Procentele aferente gradațiilor nu se raportează de fiecare dată la salariul inițial, ci la salariul obținut după majorarea anterioară.

Astfel, deși procentele de 7,5%, 5%, 5%, 2,5% și 2,5% însumează 22,5%, aplicarea lor succesivă conduce la o creștere efectivă de aproximativ 24,52% față de salariul de la gradația 0.

Citește și Românii au printre cele mai mici salarii din UE. Majorările rapide nu-i ajută pe angajați

6 gradații de vechime

Pentru majoritatea funcțiilor de execuție din sectorul public, proiectul prevede șase niveluri de vechime.

Gradația 0 – până la 3 ani

Angajatul primește salariul de bază prevăzut în grilă pentru funcția, gradul sau treapta profesională ocupată. Nu se aplică o majorare suplimentară pentru vechime.

Gradația 1 – între 3 și 5 ani

La împlinirea unei vechimi de trei ani, salariul aferent gradației 0 crește cu 7,5%. Este cea mai mare majorare procentuală prevăzută la trecerea între două gradații.

Gradația 2 – între 5 și 10 ani

După atingerea pragului de cinci ani de vechime, salariul aferent gradației 1 se majorează cu încă 5%. Creșterea se aplică salariului deja majorat.

Gradația 3 – între 10 și 15 ani

La împlinirea a zece ani de vechime, salariul crește din nou cu 5%, calculat asupra valorii aferente gradației 2.

Gradația 4 – între 15 și 20 de ani

După 15 ani de vechime, salariul se majorează cu 2,5%, pornind de la valoarea aferentă gradației 3.

Gradația 5 – peste 20 de ani

Angajații care depășesc 20 de ani de vechime primesc o nouă majorare de 2,5%, aplicată salariului de la gradația 4. Aceasta este gradația maximă prevăzută pentru funcțiile de execuție în sistemul general.

Exemplu: cum evoluează un salariu de 8.200 de lei

Efectul gradațiilor poate fi observat printr-un exemplu de calcul. Pentru un salariu de bază de 8.200 de lei brut la gradația 0, evoluția ar fi următoarea:

  • după 3 ani: 8.815 lei, după majorarea de 7,5%;
  • după 5 ani: aproximativ 9.256 de lei, după majorarea suplimentară de 5%;
  • după 10 ani: aproximativ 9.719 lei, după o nouă majorare de 5%;
  • după 15 ani: aproximativ 9.962 de lei, după majorarea de 2,5%;
  • după 20 de ani: aproximativ 10.211 lei brut, după ultima majorare de 2,5%.

În acest exemplu, diferența dintre salariul de la gradația 0 și cel de la gradația 5 este de aproximativ 2.011 lei brut, notează oficiluldestiri.ro.

De ce majorările nu se adună simplu

Una dintre regulile importante ale sistemului propus este aplicarea succesivă a procentelor.

Dacă toate cele cinci procente ar fi adunate, majorarea totală ar fi de 22,5%. În realitate, fiecare creștere se aplică salariului rezultat după etapa precedentă.

Prin urmare, creșterea cumulată ajunge la aproximativ 24,52% față de salariul de la gradația 0.

Modul de calcul este relevant atât pentru angajați, cât și pentru departamentele de salarizare, deoarece influențează suma finală înscrisă în statul de plată.

Majorările pentru vechime vor fi automate

Proiectul nu condiționează acordarea gradației de rezultatele evaluării profesionale.

Angajatul ar urma să treacă la următoarea gradație atunci când îndeplinește condiția de vechime stabilită de lege. Nu ar fi necesar un examen sau o aprobare specială din partea conducerii.

Gradația trebuie diferențiată însă de promovarea profesională. În timp ce gradația recunoaște vechimea acumulată, promovarea într-un grad profesional superior sau ocuparea unei alte funcții poate modifica distinct coeficientul și, implicit, nivelul salariului.

Ce se întâmplă în cazul funcțiilor de conducere

Pentru funcțiile de conducere, mecanismul este diferit.

Potrivit proiectului, salariul de bază stabilit pentru aceste funcții va include deja componenta corespunzătoare gradației maxime de vechime. În consecință, directorii, șefii de serviciu și alte persoane încadrate pe funcții de conducere nu ar urma să primească separat majorările succesive aferente gradațiilor.

Prin urmare, vechimea suplimentară nu va produce, în cazul funcțiilor de conducere, aceeași creștere automată a salariului de bază prevăzută pentru funcțiile de execuție.

Reguli diferite pentru polițiști, militari și polițiștii de penitenciare

Pentru personalul din apărare, ordine publică și securitate națională este prevăzut un mecanism distinct.

Militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare ar urma să fie încadrați în șapte gradații de vechime, față de cele șase prevăzute pentru sistemul general.

Fiecare gradație ar corespunde unei perioade de trei ani de activitate, iar trecerea la nivelul următor ar aduce o majorare de 3%.

Aplicarea concretă va depinde însă de forma finală a anexelor și a grilelor pentru fiecare familie ocupațională.

Educația și Sănătatea,reguli specifice

În cazul anumitor categorii profesionale, vechimea în specialitate este deja reflectată în coeficienții prevăzuți în grilele de salarizare.

Situația poate fi întâlnită în domenii precum Educația și Sănătatea, unde evoluția salarială poate depinde atât de vechimea generală în muncă, cât și de experiența acumulată într-o anumită specialitate.

În cazul cadrelor didactice, de exemplu, nivelul salarial poate varia în funcție de statutul profesional și experiență. În mod similar, pentru medici și alte categorii de personal medical, experiența profesională poate fi reflectată în funcția sau gradul ocupat.

Din acest motiv, impactul gradațiilor trebuie analizat împreună cu grila aplicabilă fiecărui sector.

Vechimea în muncă NU este același lucru cu vechimea în specialitate

Cele două noțiuni nu trebuie confundate.

Vechimea în muncă se referă la perioada totală de activitate profesională recunoscută, în timp ce vechimea în specialitate vizează experiența acumulată într-un anumit domeniu sau într-o profesie pentru care sunt necesare studii și calificări specifice.

În anumite situații, salariul poate fi influențat simultan de funcția ocupată, gradul profesional, vechimea în specialitate și gradația aferentă vechimii în muncă.

Pentru stabilirea exactă a salariului unei anumite categorii de angajați, proiectul trebuie analizat împreună cu anexele și grilele dedicate fiecărei familii ocupaționale.

Cine beneficiază cel mai mult de sistemul gradațiilor

Raportat strict la aceeași funcție și la același grad profesional, angajații cu vechime mare vor avea un salariu de bază mai ridicat decât cei aflați la începutul carierei.

Cea mai mare diferență apare între gradația 0 și gradația 5, unde majorarea cumulată ajunge la aproximativ 24,5%.

Acest procent nu înseamnă însă că orice angajat cu vechime va primi automat un salariu cu 24,5% mai mare decât cel încasat înainte de aplicarea noii legi.

Impactul real va depinde de mai mulți factori, printre care noul coeficient al funcției, valoarea de referință, sporurile menținute și eventualele reguli tranzitorii.

Prin urmare, sistemul gradațiilor explică diferențele salariale dintre angajații aflați pe aceeași funcție, dar trebuie analizat împreună cu întreaga grilă de salarizare.

Când ar putea intra în vigoare noul sistem

Legea salarizării 2026 trebuie să parcurgă procedura legislativă înainte de a produce efecte. Proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial.

Înainte de forma finală, prevederile pot fi modificate în urma negocierilor cu sindicatele și a amendamentelor formulate în Parlament.

De asemenea, aplicarea noilor grile poate fi etapizată, în funcție de impactul asupra bugetului și de calendarul stabilit prin forma finală a actului normativ.

Până la adoptarea și publicarea legii, procentele și regulile prezentate rămân prevederi ale proiectului și nu reprezintă drepturi salariale deja intrate în vigoare.