Miercuri, 24 Septembrie 2025, ora 11:32
4052 citiri
Ministerele cer mai multi bani FOTO Facebook/Partidul Naţional Liberal
Guvernul se pregătește pentru o rectificare bugetară majoră, în condițiile în care ministerele au cerut fonduri suplimentare de aproape 80 de miliarde de lei. Deficitul bugetar va depăși 8% din PIB, în contextul unei creșteri economice mult sub estimări, iar autoritățile vor implementa creșteri de taxe și măsuri de eficientizare a cheltuielilor pentru a asigura stabilitatea finanțelor publice și respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.
Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, ministerele au solicitat Ministerului Finanțelor fonduri suplimentare de 79-80 de miliarde de lei, o sumă foarte mare având în vedere situația bugetară, dar Guvernul nu are resurse și nu este dispus să dea prea mult. În principal, vor fi acoperite o parte din găurile lăsate în finanțare încă de la adoptarea legii bugetului la început de an. Anul trecut, deficitul bugetar în termeni cash (standardul național) s-a situat la 8,65%, în timp ce deficitul ESA (standardul UE) a fost de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, premierul Ilie Bolojan, dar și unii lideri ai coaliției de guvernare au transmis în ultimele săptămâni că deficitul se va situa undeva peste 8% din PIB. Rectificarea bugetară ar trebui să fie gata până la final de lună și va viza și o creștere a veniturilor, având în vedere majorarea unor taxe prin pachetul de măsuri din luna iulie, dar și rezultatele încurajatoare ale ANAF din ultimele două luni (după schimbarea conducerii).
Pentru cheltuieli se vor aloca fonduri suplimentare, ceea ce va duce și la creșterea deficitului cu peste 20 de miliarde de lei, dar fondurile care vor fi alocate vor fi în principal pentru a acoperi găuri lăsate în finanțare încă de la adoptarea legii bugetului la început de an (cum ar fi în anumite cazuri finanțare asigurată doar pentru 9 luni în loc de 12).
Pentru anul următor, deficitul în termeni ESA ar trebui să se situeze la 6% din PIB sau aproape de nivelul acesta. România se află de mai mulți ani în procedură de deficit excesiv, iar anul trecut a încheiat cu Comisia Europeană un plan pe șapte ani pentru aducerea deficitului sub pragul de 3%.
Toamna nu e facuta sa fii singur. Descopera cine te asteapta pe Sentimente.ro
În 2024, Guvernul ar fi trebuit să aibă un deficit ESA de 7,9%, care să scadă la 7% anul acesta, odată cu adoptarea unor creșteri de taxe până în aprilie. Cum deficitul a fost 9,3% anul trecut, iar statul din cauza alegerilor prezidențiale nu a adoptat la timp măsurile de corecție, la mijlocul acestui an EcoFin (consiliul miniștrilor de Finanțe) a constat, la propunerea Comisiei Europene, că România nu și-a respectat angajamentul și nu se încadrează în țintele stabilite.
România poate pierde fondurile UE
Dacă nu rezolvă problema deficitului excesiv, UE ar putea decide suspendarea de fonduri alocate României.
Primele pachete de măsuri de stabilizare a deficitului bugetar, adoptate de către guvernul condus de Ilie Bolojan începând din iulie, au fost apreciate de către Comisia Europeană.
Guvernul vrea anul acesta 9,5 miliarde de lei din creșterile de taxe, din care cea mai mare parte ar trebui să vină din TVA +6,2 miliarde lei, accize +1,54 miliarde lei, impozit suplimentar pentru bănci +335 milioane lei. În 2026, taxele ar trebui să aducă 35,3 miliarde lei, întrucât se vor aplica un an întreg și apar și unele noi, cum ar fi majorarea impozitului pe dividende sau creșterea impozitelor pe locuințe și ecotaxa pe mașini, cele două din urmă fiind planificate să genereze 6 miliarde de lei.
Măsurile aferente celui de-al doilea pachet urmăresc implementarea de politici publice care să conducă la eficientizarea statului și asigurarea unui tratament mai echitabil al cetățenilor și firmelor, și acestea vizează: pensiile de serviciu (vârsta de pensionare și modalitatea de calcul a cuantumului pensiei) cu impact în principal asupra cheltuielilor; domeniul sănătății, în care se urmărește îmbunătățirea managementului, organizării și creșterea responsabilității, cu impact semnificativ atât asupra veniturilor, cât și asupra cheltuielilor; guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (creșterea transparenței selecției managementului și eliminarea privilegiilor, un tratament corect al acționarilor minoritari, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și a indemnizațiilor acestora); eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (ANCOM, ANRE și ASF); și redresarea și eficientizarea resurselor publice (combaterea evaziunii fiscale și a fraudelor, extinderea bazei de impozitare pentru taxele locale), fapt ce va influența pozitiv veniturile bugetului general consolidat.
Aceste măsuri vor fi urmate de inițiative suplimentare care vor contribui la întărirea disciplinei fiscale și la optimizarea gestionării resurselor publice.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent