Compania ucraineană producătoare de drone și rachete Fire Poin a încheiat acorduri cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru furnizarea de radare, sisteme de ghidare și alte echipamente necesare proiectului de apărare antirachetă „Freyja” și a început integrarea acestora, a declarat directorul general al companiei.

Ucraina a căutat urgent parteneri pentru dezvoltarea unei arme capabile să intercepteze rachetele balistice rusești. Proiectul paneuropean a fost lansat oficial luna trecută, la Paris, de 10 guverne și 12 companii din industria de apărare, printre care Eurosam, Leonardo, Thales și Saab. În prezent, Kievul se bazează pe sistemele americane Patriot pentru a doborî rachetele balistice care zboară cu viteze de câteva ori mai mari decât viteza sunetului. Însă deficitul global de rachete interceptoare, agravat de războiul din Iran, a lăsat Ucraina vulnerabilă, potrivit defensenews.com.

„Practic, totul este convenit”, a declarat pentru Reuters directoarea generală Iryna Terekh, precizând că până acum s-au alăturat proiectului 13 parteneri industriali. Fire Point își propune să obțină prima interceptare reușită până la jumătatea anului 2027, a adăugat ea.

Ucraina dezvoltă racheta antirachetă europeană Freyja

Compania ucraineană furnizează FP7.X, o versiune mai rapidă a rachetei sale balistice FP7, care va fi folosită ca interceptor. În prezent, aceasta este integrată cu sistemul de ghidare, cunoscut sub denumirea de „seeker”.

„Acum suntem în etapa cea mai intensă și, totodată, cea mai complicată: asamblăm în sfârșit toate componentele împreună – radarele de supraveghere, radarele de urmărire și sistemele de ghidare”, a spus Terekh.

Compania norvegiană Kongsberg lucrează la centrul de comandă care va integra diferitele sisteme. Compania nu a răspuns imediat solicitării Reuters pentru un comentariu.

Publicațiile de specialitate au relatat că germanii de la Diehl Defence, producătorul sistemului de ghidare pentru propriul sistem de apărare antiaeriană IRIS-T, ar urma să furnizeze tehnologia de ghidare. Un purtător de cuvânt al Diehl a confirmat că firma discută cu Fire Point, dar a refuzat să ofere detalii. Terekh nu a dorit să comenteze.

Fire Point își propune să producă interceptorul balistic la un cost de mai puțin de un milion de euro pentru fiecare rachetă, potrivit lui Terekh – între o pătrime și o șesime din costul unei rachete Patriot.

„Încercăm să comprimăm un program care, în mod normal, durează 20 sau 30 de ani într-o perioadă de doar câțiva ani”, a spus Terekh, adăugând că au fost efectuate cel puțin cinci teste ale rachetei interceptoare.

Proiectul va utiliza o arhitectură deschisă, ceea ce va permite înlocuirea diferitelor componente. De exemplu, un radar Weibel ar putea fi înlocuit cu unul produs de Saab, potrivit oficialilor ucraineni.

Numărul partenerilor industriali ar putea crește la aproximativ 20, ceea ce ar permite și majorarea capacității de producție, a mai spus Terekh. Ea a precizat că Fire Point discută și cu producători ucraineni de rachete aflați în proprietatea statului, dar nu a dezvăluit numele acestora.

Companiile participante vor finanța cercetarea și dezvoltarea până la obținerea unui produs minim viabil (MVP), definit în acest caz prin interceptarea cu succes a unei rachete balistice, potrivit directoarei Fire Point.

Rachetele de atac, aproape de intrarea în serviciul militar

„Ne așteptăm ca lansatorul să aibă între patru și șase rachete. Dacă, dintr-o singură salvă, una dintre rachete reușește să intercepteze o rachetă balistică, pentru MVP ar fi un rezultat extraordinar”, a declarat Terekh.

O rachetă balistică poate trece de apărare doar dacă toate rachetele interceptoare lansate dintr-un sistem își ratează ținta. Pentru ca probabilitatea ca șase interceptoare să rateze consecutiv să fie sub 5%, standardul folosit în industrie, fiecare interceptor trebuie să aibă o probabilitate de aproximativ 40% de a-și lovi ținta, potrivit lui Fabian Hoffmann, expert în rachete la Institutul Norvegian pentru Studii de Apărare.

Dacă prețul de un milion de euro pentru un interceptor ar putea fi atins în realitate, ar fi „destul de impresionant” și „foarte ieftin”, a spus Hoffmann.

Racheta FP7 are și o versiune de atac, destinată lovirii țintelor terestre. Aceasta a trecut prin aproximativ 15 lansări de test și este în prezent certificată de Ministerul ucrainean al Apărării. Terekh estimează că procesul va mai dura între două și patru săptămâni.

Fire Point vizează prima utilizare în luptă a acestei versiuni la începutul toamnei, iar versiunea mult mai mare, FP9, ar urma să fie utilizată spre sfârșitul toamnei. Compania susține că FP9 va putea ajunge până la Moscova.

Terekh a spus că arhitectura FP7 s-a bazat inițial pe proiecte din perioada sovietică pentru interceptoarele S-300 și S-400, însă racheta produsă acum de Fire Point mai are doar aproximativ 20% în comun cu aceste arme.

Într-un interviu recent, cofondatorul Fire Point, Denys Shtilierman, a declarat că planurile sovietice au fost procurate cu ajutorul lui Timur Mindici, fost asociat de afaceri al președintelui Volodimir Zelenski. Acesta este vizat de acuzații de corupție și se află în prezent în Israel, unde este fugitiv.

Fire Point susține că a refuzat o ofertă din partea lui Mindici de a cumpăra o participație în companie.

Fire Point continuă, de asemenea, dezvoltarea propriului motor pentru racheta de croazieră FP5, cunoscută sub numele de Flamingo, care a lovit în acest an mai multe obiective militare importante din Rusia.

Până acum, compania a folosit motoare de avion second-hand – „scotocind prin cimitirul motoarelor… ca într-un magazin de haine la mâna a doua”, după cum a descris Terekh situația.

Aceste motoare sunt însă din ce în ce mai greu de găsit, astfel că Fire Point asamblează în prezent primele 10 exemplare ale propriului motor prototip.

„De îndată ce vom fi mulțumiți de rezultatele testelor acestor motoare de testare, cu siguranță vor exista mult mai multe rachete Flamingo”, a declarat Terekh.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent