„Ne aflăm într-un moment în care fiecare zi de întârziere poate afecta viitorul unei generații întregi de copii. Sute de mii de elevi și părinții lor trăiesc în continuare cu teama că nu își vor putea da examenele. Acest lucru trebuie să înceteze.  

 Mi-am luat astăzi angajamentul alături de liderul PNL, Nicolae Ciucă, că viitorul Guvern va pune în aplicare creșterea salariilor din Educație având ca bază creșterea salariului profesorului debutant/ asistentului universitar la nivelul salariului mediu brut pe economie. 

În ședința de Guvern de mâine, acest angajament va fi transpus sub forma unui Memorandum care consfințește decizia acestei guvernări de a pune Educația în centrul politicilor sale publice”, își asumau în iunie 2023 liderii Coaliției, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Promisiunile aveau scopul de a-i liniști pe profesorii care în mai 2023 au ieșit în stradă în una dintre cele mai mari acțiuni de protest din învățământ din țara noastră.

Ce au cerut profesorii

În timpul grevei generale din mai – iunie 2023, profesorii au solicitat inițial o majorare salarială de 25% pentru tot personalul din educație și adoptarea unui principiu clar: salariul profesorului debutant să fie egal cu salariul mediu brut pe economie.

Au solicitat și acordarea primei tranșe de majorare salarială (50% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării) de la 01.01.2024.

Ce și-a angajat Guvernul

Guvernul condus de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu a motivat că nu poate acorda integral și instantaneu toate măririle solicitate, deoarece există riscul de a dezechilibra întregul buget de stat și de a arunca țara într-o criză economică profundă.

„În acest moment, făcând apel la rațiunea tuturor cadrelor didactice nu ne putem asuma să dezechilibrăm tot bugetul de stat”, a argumentat premierul Nicolae Ciucă.

Așadar, și-au asumat, prin textul OUG 57/2023 că viitoarea grilă din învățământ se va baza pe principiul ca salariul profesorului debutant să fie egal cu salariul mediu brut pe economie. În 2023, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului era de 6.789 de lei (aproximativ 4.000 de lei net).

(Pentru anul 2026, salariul mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, este de 9.192 de lei)

Sindicatele au cerut ca această grilă să se aplice integral și imediat. Guvernul a promis că o va acorda, dar pentru a nu încărca bugetul, eșalonat în trei tranșe (începând cu 1 ianuarie 2024), prima tranșă fiind de 50% din diferența totală.

  • (3) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024”.

Ce li s-a acordat

  • Mărirea de urgență de 1.000 de lei brut s-a acordat imediat, începând cu luna iunie 2023. 
  • Tranșele de măriri din 2024: Guvernul s-a ținut de cuvânt cu privire la calendarul intermediar de creșteri. Prin ordonanțele din iarna lui 2023, profesorii au primit majorări salariale etapizate în ianuarie și iunie 2024, acoperind o creștere medie brută de peste 20%.
  • Primele anuale pe card: Banii europeni promiși pentru profesori (1.500 de lei net/an) și personalul administrativ (500 de lei net/an) au fost virați pe cardurile educaționale conform graficului, în fiecare toamnă.

Legea salarizării nu a mai venit

Coaliția Nicu și Marcel a avut pe masă două proiecte cu impact bugetar major atunci, mărirea pensiilor din sistemul public, prin celebra recalculare care a dus la majorarea a peste 80% din pensii, și legea salarizării unitare. Nu puteau fi făcute amândouă, fiindcă am fi ajuns în incapacitate de plată. Așa că, dintr-un calcul de oportunitate la vot, s-au ales pensiile. 

Guvernul Ciolacu a renegociat oficial Planul Național de Redresare și Reziliență. În urma acestui acord, Comisia Europeană a acceptat ca România să decupleze legea salarizării de cererile de plată imediate și să mute jalonul reformei în anul 2025 (cererea 4).

Ciolacu recunoaște că a fost vorba de un calcul electoral: „Dacă aș fi un om politic inconștient, aș face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Dați-mi voie să nu fiu”, a spus el în ianuarie 2024.

Problemele cu deficitul, iar o piedică. Austeritatea din 2025

După cum știm, anul 2025 a fost marcat de măsuri fiscal-bugetare severe menite să reducă deficitul mare al României. Legea salarizării nu a putut fi făcută nici anul trecut.

Iar pentru a se încadra în cerințele stricte ale Comisiei Europene, Executivul a înghețat cheltuielile cu personalul. În loc de majorări, în sistem s-au implementat comasări de școli, măriri de norme didactice și reduceri de posturi administrative pentru a face economii. Ceea ce a dus din nou la proteste și chiar la demisia ministrului Educației, Daniel David.

Legea salarizării, abia acum negociată. Nici de această dată nu sunt bani

Și ajungem în anul 2026, când pe ultima sută de metri înainte de închiderea PNRR, Guvernul, Parlamentul și Administrația Prezidențială lucrează la aceeași Lege a salarizării de mult promisă. 

Și azi, profesorii cer să li se dea ce li s-a promis atunci.

„Nu putem sta la masa unor negocieri false. Actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din 2023”, au transmis sindicatele.

Numai că guvernanții de acum argumentează imposibilitatea de a le da cadrelor didactice ce vor prin „greaua moștenire”. Ei spun că Ciucă și Ciolacu au promis imposibilul.

„Într-un fel, eu înțeleg poziția domniilor lor, care spun mereu, educația a fost lăsată la coadă și mereu alte sisteme au fost prioritare. Și iată ce se întâmplă. Iată niște consecințe în societate. Pe de altă parte, oricât de important ar fi un domeniu, guvernanții lucrează cu constrângerile bugetare pe care le au”, a spus pentru Cotidianul chiar consilierul prezidențial pe probleme economice al lui Nicușor Dan, Radu Burnete.

Li se promite iar etapizarea

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, transmite că resursele necesare pentru aplicarea grilei din 2023 nu pot fi asigurate pentru anul 2027, iar varianta analizată acum este ca majorarea să fie acordată începând cu 2028. Guvernul poate aloca pe Legea salarizării 3 miliarde de lei pentru profesori, în timp ce solicitările lor se ridică la 8.

 „Educația a avut o grevă în 2023 și i s-a promis prin OUG că salariul debutantului din învățământul preuniversitar va fi salariul mediu brut pe economie. Nu am putut să punem pe masă o astfel de alocare, pentru că nu am avut resursele. Încercăm să vedem dacă putem să oferim această creștere începând cu 2028”, declarat ministrul.

„Principiul eșalonării e unul păgubos”

Chiar consilierul președintelui, care ia parte la discuțiile despre salarizare, admite că etapizarea e un instrument periculos.

„Probabil că, în următorii ani, aceste resurse ar putea fi acolo, dar principiul ăsta al eșalonării este unul foarte păgubos. Gândiți-vă că ei deja sunt în a nu știu câta situație în care li se promit niște grile, urmând a intra în vigoare cândva în viitor, nu? De câți ani de zile spunem că o să alocăm 6% din PIB pentru educație și tot prorogăm acest termen?”, a afirmat el.

A cui e vina? Reacțiile liderilor de atunci

Cotidianul a încercat să-i contacteze pe principalii actori politici de la acea vreme, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Marius Budăi, ministru al Muncii atunci, pentru a îi întreba dacă se consideră vinovați și dacă au promis prea mult. Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu nu au răspuns apelului nostru.

Ce spune Marius Budăi

Fostul ministru al Muncii spune pentru Cotidianul că nu a fost doar o promisiune electorală, ci rezultatul unei crize reale din educație, al unei greve generale. Budăi transmite că-și asumă acel angajament, dar recunoaște că statul nu l-a respectat.

„Da, am susținut acel angajament și mi-l asum. Și astăzi consider că a fost corect să spunem atunci că educația trebuie să fie o prioritate și că profesorii trebuie să aibă o perspectivă clară de creștere a veniturilor.

Dacă mecanismul convenit atunci nu este dus până la capăt în actuala propunere de lege, problema nu este că dascălilor noștri li s-a promis „prea mult”, ci că statul nu-și respectă integral propriul angajament”, a spus el pentru Cotidianul.

„Să nu căutăm vinovații”

Fostul ministru al Muncii mai spune că angajații din sistemul public trebuie să poată avea încredere în stat. Budăi vede soluția tot printr-o etapizare, așa cum promisese și Guvernul din care a făcut parte.

„În ceea ce mă privește, îmi asum ceea ce am susținut și ceea ce am făcut în perioada în care am avut responsabilități guvernamentale și nu cred că trebuie să transformăm acum această discuție într-o căutare de vinovați pentru faptul că profesorii cer respectarea unor drepturi și a unor angajamente deja asumate.

Și mai este un lucru important: o lege a salarizării nu poate fi construită doar în funcție de cât de convenabil este pentru buget într-un anumit moment. Ea trebuie să ofere predictibilitate. Dacă statul spune unui angajat din sistemul public: „aceasta este grila, acesta este parcursul și acesta este nivelul de salarizare la care vei ajunge”, acel angajat trebuie să poată avea încredere că statul își respectă cuvântul.

Evident că orice creștere salarială trebuie raportată la realitățile economice și bugetare, dar nu cred că soluția serioasă este să spunem pur și simplu că „nu sunt bani” și să închidem discuția.

Actualul Guvern are obligația să vină cu un calendar realist și transparent, care să arate cum poate fi pusă în aplicare grila, etapizat, ținând cont de posibilitățile reale ale bugetului”, a zis el.

Budăi reproșează ce a făcut și Guvernul său

Pe de altă parte, Marius Budăi se întreabă de ce dacă Executivul din 2023 și-a asumat această grilă, profesorii ar trebui să sufere azi din cauza lipsei banilor. Însă fix același lucru l-a făcut și Guvernul din care a făcut parte. A motivat prin lipsa banilor și nici măcar nu a mai venit cu Legea salarizării.

„Nu cred că profesorii cer ceva exagerat atunci când cer predictibilitate și respectarea unui angajament.

Și, până la urmă, aici este întrebarea esențială: dacă în 2023 statul a considerat că această grilă este necesară și și-a asumat-o, de ce astăzi profesorii ar trebui să fie cei care plătesc prețul pentru dificultățile bugetare ale statului?

Educația nu poate fi tratată ca o cheltuială pe care o reducem ori de câte ori apar probleme la buget. Dacă vrem profesori buni, dacă vrem să păstrăm oamenii în sistem și dacă vrem performanță în educație, trebuie să existe și o salarizare predictibilă și decentă.

Nu cred că în 2023 s-a promis prea mult. Cred că astăzi se riscă prea mult: încrederea profesorilor în cuvântul statului”, a zis el.

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.