Judecătorii Curții Constituționale din România. FOTO: CCR
Fostul consilier prezidențial Cătălin Avramescu propune desființarea actualei Curți Constituționale și înlocuirea acesteia cu un Consiliu Constituțional format din șapte membri. Potrivit propunerii sale, aceștia ar trebui să fie profesori de Drept sau Științe Politice, specializați în drept constituțional și fără trecut politic, iar deciziile ar urma să fie adoptate cu o majoritate calificată de cinci voturi.
„Actuala Curte Constituțională trebuie desființată și înlocuită cu un Consiliu Constituțional.
Din acest Consiliu trebuie să facă parte doar profesori de la facultățile de Drept și de Științe Politice, specializați în drept constituțional și care să nu fi fost niciodată membri ai partidelor politice.
Propun să aibă 7 membri, iar deciziile să se ia cu majoritate calificată de 5″, scrie Avramescu pe pagina sa de Facebook. Fostul consilier prezidențial nu ar fi eligibil, deoarece specialitatea lui nu este dreptul constituțional și a fost implicat politic în PMP.
Cum sunt numiți membrii CCR
În România, Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, fiecare numit pentru un mandat de 9 ani, ce nu poate fi înnoit. Procesul de numire este reglementat de Constituția României (art. 142-143) și de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.
Potrivit art. 142 din Constituție, judecătorii sunt numiți astfel: 3 prin votul Camerei Deputaților, 3 prin cel al Senatului și 3 de Președintele României. Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, „în condițiile prevăzute de legea organică a Curții”.
Astfel, partidele care formează majoritatea parlamentară, în general formațiunile de la guvernare, desemnează viitorii judecători de la CCR, prin vot. De asemenea, „șeful de stat” are această prerogativă. De-a lungul deceniilor, președintele României a fost de asemenea, considerat un „jucător” care a favorizat partidul din care a făcut parte. Implicit, numirea judecătorilor a fost percepută drept o decizie cu o puternică notă politică.
Cine preia atribuțiile CCR dacă aceasta se desființează
În cazul României, dacă CCR ar fi desființată, acest lucru ar putea fi posibil doar în baza schimbării Constituției, prin referendum decizional, în urma votului în Parlament, cu susținere de două treimi. Fără o Curte Constituțională, aceste funcții exclusive ar trebui redistribuite altor instituții sau reorganizate.
Printre atribuțiile exclusive ale CCR se numără: controlul constituționalității legilor, ordonanțelor și regulamentelor parlamentare, soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională între autoritățile publice, verificarea constituționalității tratatelor internaționale, a inițiativelor de revizuire a Constituției și a procedurilor electorale etc. Deciziile Curții sunt obligatorii și definitive.
În scenariul în care CCR ar fi desființată, atribuțiile sale ar putea fi preluate de judecătorii, tribunale, curți de apel, cu Înalta Curte de Casație și Justiție în rol central. Astfel, structura juridică și birocratică din România ar fi mai suplă. În schimb, ar putea exista interpretări neunitare ale Constituției. De asemenea, judecătorii din România ar putea fi instruiți „suplimentar” în drept constituțional.
De asemenea, ar exista și soluția în care s-ar crea o secție specială în cadrul ICCJ, o „Secție Constituțională”, formată din judecători specializați în drept constituțional.
Judecătorii de la ICCJ sunt numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în baza unui concurs, în care se iau în considerare criteriile de experiență, competență, integritate și vechimea în magistratură de minimum 18 ani.
În prezent, România utilizează modelul european, inspirat după cel francez, cu CCR pilon central pentru controlul constituțional. Trecerea la alt model ar putea fi considerată o reformă, o schimbare majoră pentru țara noastră.
Pe lângă SUA și Marea Britanie printre statele care nu au o curte constituțională se numără: Finlanda, Danemarca, Islanda, Olanda, Elveția, Estonia și Noua Zeelandă.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent