Romgaz vrea să sincronizeze la rețea noua centrală pe gaze de la Iernut în acest an și să injecteze primii megawați în sistem, în timp ce premierul interimar Ilie Bolojan a cerut conducerii companiei ca investiția să fie finalizată până la sfârșitul anului, astfel încât centrala să înceapă să livreze energie în Sistemul Energetic Național din decembrie.

– articolul continuă mai jos –

„În acest moment, vedem sincronizarea cu rețeaua să aibă loc în acest an și centrala să injecteze primii megawați”, a spus directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, în cadrul conferinței pentru prezentarea rezultatelor companiei pe primul semestru. Pentru operarea comercială a noii centrale, Romgaz urmează să ofere un update în trimestrul al treilea.

Declarația lui Popescu vine după ce premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a discutat joi cu directorul Romgaz și i-a cerut ca centrala de la Iernut să fie finalizată până la sfârșitul acestui an.

„Am criticat marile companii din energie că nu își fac investițiile, nu investesc în unități noi de producție, nu le termină la timp. Am dat exemplu: centrala de la Iernut, 10 ani de zile. Am discutat chiar azi cu directorul Romgaz să fie terminată până la sfârșitul acestui an, pentru ca din decembrie să livrăm energie în sistem de la noua unitate de producție”, a declarat Bolojan.

Iernut, sub presiune să intre în sistem într-un an critic pentru energie

Presiunea pentru finalizarea proiectului vine într-un moment în care sistemul energetic românesc traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani.

Seceta severă și reducerea debitului Dunării au afectat puternic producția hidro și au creat probleme inclusiv pentru funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă. În acest context, România a ajuns să se bazeze într-o măsură mai mare pe importurile de energie pentru acoperirea consumului.

Centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, este una dintre investițiile care ar putea aduce capacitate nouă de producție pe gaze în sistem și ar putea contribui la echilibrarea acestuia în perioadele de consum ridicat.

Bolojan a folosit din nou Iernut ca exemplu al întârzierilor acumulate în sectorul energetic, susținând că România plătește în prezent prețul întârzierii unor investiții importante.

Romgaz vrea să accelereze lucrările din septembrie

Potrivit Romgaz, lucrările la proiect ar urma să avanseze semnificativ începând cu 1 septembrie, după ce în luna august ritmul este afectat de mobilizarea redusă a unor companii implicate în proiect.

„De la 1 septembrie ar trebui să vedem un avans semnificativ al lucrărilor la centrală”, a spus șeful Romgaz.

Compania susține că proiectul a intrat într-o etapă avansată de implementare, care include executarea contractelor deja atribuite și proceduri de achiziție pentru activitățile rămase.

Romgaz spune că memorandumul aprobat de Guvern în luna mai a permis accelerarea procesului de achiziții, reducerea timpilor de decizie și mobilizarea mai rapidă a companiilor implicate.

Au fost deja încheiate contracte considerate critice pentru finalizarea proiectului, inclusiv pentru turbinele cu gaz și abur și pentru cazanele de recuperare a căldurii. Printre companiile menționate de Romgaz se află GE, Empresarios Agrupados Internacional și Hanwha Power.

Reluarea completă a activităților pe șantier este însă influențată și de situația litigiilor în care este implicată Duro Felguera, atât în relația cu Romgaz, cât și în special cu subcontractorii care au lucrat anterior la proiect. Romgaz afirmă că a luat măsuri pentru limitarea impactului și continuarea lucrărilor.

Un proiect început în 2016 și întârziat ani de zile

Centrala de la Iernut a fost începută în 2016 și trebuia finalizată inițial în 2019. Proiectul a fost însă blocat ani de zile de probleme contractuale, litigii și dificultățile constructorului spaniol Duro Felguera.

După două rezilieri ale contractului și mai multe amânări, Romgaz a decis la finalul anului 2025 să preia finalizarea investiției în regie proprie.

În luna mai, în timpul unei vizite pe șantier, Bolojan afirma că lucrările vor accelera și fixa ca obiectiv punerea în funcțiune a centralei până la sfârșitul anului.

Ulterior, Guvernul a aprobat un memorandum prin care proiectul a fost declarat de interes public major și de extremă urgență. Măsura a permis Romgaz să contracteze direct foști subcontractanți ai Duro Felguera și să finalizeze ultimele lucrări tehnice, reprezentând aproximativ 2% din proiect, dar unele dintre cele mai complexe.

Vechea centrală funcționează în august

În paralel, Romgaz produce în prezent energie cu un grup al vechii centrale de la Iernut. Grupul funcționează la capacitate maximă și va continua să funcționeze astfel pe parcursul lunii august.

Compania estimează că vechea centrală nu va fi oprită în această vară, însă este programată o perioadă de mentenanță în jurul jumătății lunii septembrie.

Noua centrală este, însă, cea care ar putea aduce un aport important de capacitate în sistem. Strategia Romgaz este de a o sincroniza cât mai repede la rețea și de a o aduce în operare comercială cât mai curând, astfel încât aceasta să poată contribui la echilibrarea sistemului energetic național și să permită recuperarea investiției după problemele întâmpinate în relația cu compania EPC.

Bolojan: România a întârziat investițiile în producție, rețele și stocare

Premierul interimar susține că problema nu se rezumă la Iernut, ci reflectă întârzierile acumulate în ultimul deceniu în întregul sector energetic.

„Avem restanțe foarte mari în investiții la Hidroelectrica, investiții foarte reduse ca pondere de-a lungul anilor. În Transelectrica avem proiecte începute de 5-7 ani care nu sunt terminate. E nevoie de un plan serios, de investiții și de urmărirea acestora”, a afirmat Bolojan.

Premierul a criticat și faptul că România a susținut financiar dezvoltarea energiei fotovoltaice și eoliene, dar a întârziat investițiile în stocare.

„Am susținut financiar fotovoltaicul și eolianul, dar am întârziat cu niște ani pe componenta de stocare. Am întârziat niște ani pe condiționarea finanțării fotovoltaicului de alăturarea stocării”, a spus acesta.

Noile scheme de sprijin condiționează finanțarea unor proiecte fotovoltaice de instalarea unor capacități de stocare, însă efectele acestor investiții nu vor fi imediate. Potrivit lui Bolojan, între pregătirea schemelor, evaluare, implementare și autorizare pot trece doi-trei ani.

Premierul a indicat și lipsa contoarelor inteligente drept una dintre problemele sistemului, întrucât acestea ar permite introducerea unor tarife diferențiate în funcție de intervalul orar și ar putea contribui la reducerea presiunii în perioadele de vârf.

„Investițiile în energie, planuri urmărite cu cap, investiții în rețele, producție și stocare – dacă ținem această linie, vom avea rezultate, dar nu de pe o zi pe alta”, a declarat Bolojan.

În acest context, finalizarea centralei de la Iernut până la sfârșitul anului reprezintă una dintre puținele capacități noi de producție pe gaze aflate în faza finală de implementare, într-un sistem care are nevoie urgentă de noi surse de energie și de capacități flexibile pentru echilibrare.