Guvernul se reunește miercuri, 19 august, începând cu ora 14:00, într-o ședință extraordinară, pe masa Executivului fiind Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2026-2030. Proiectul de Hotărâre de Guvern prevede investirea a 16,59 miliarde de lei pentru reînnoirea rețelei feroviare TEN-T, punerea bazei teoretice și operaționale pentru prima linie de mare viteză din România (Constanța – București – Oradea) și adaptarea infrastructurii naționale la cerințele de mobilitate militară ale UE și NATO, prin desemnarea CFR SA ca entitate critică, dar nu numai.
– articolul continuă mai jos –
UPDATE ora 16:20 | Strategia feroviară și costurile estimate pentru următorii 5 ani
Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2026-2030 a fost publicată pe site-ul oficial al Guvernului României.
Reînnoirea liniilor curente și refacerea infrastructurii critice – 2,66 miliarde de euro
Pentru reînnoirea și refacerea sistemul feroviar existent sunt necesare fonduri estimate la 2,66 miliarde de euro (peste 13,47 miliarde lei, la un curs calculat de 5,04 lei/euro) eșalonate pe o perioadă de cinci ani, respectiv pentru proiectele de reînnoire a liniilor curente și directe, precum și pentru refacerea elementelor critice ale infrastructurii, conform datelor analizate de Economedia.
Finanțarea necesară este prevăzută să crească progresiv de la an la an, reflectând accelerarea lucrărilor de refacere și modernizare a rețelei feroviare.
Cum se împart fondurile pe categorii și pe ani
Cea mai mare parte a fondurilor este alocată pentru reînnoirea liniilor curente și directe (refacție), un capitol pentru care este nevoie de o sumă totală de peste 2,11 miliarde de euro pe parcursul celor 5 ani.
Reînnoire linii curente și directe (refacție):
- Anul I: 105,98 mil. euro (534,14 mil. lei)
- Anul II: 227,10 mil. euro (1.144,58 mil. lei)
- Anul III: 378,50 mil. euro (1.907,64 mil. lei)
- Anul IV: 567,75 mil. euro (2.861,46 mil. lei)
- Anul V: 832,70 mil. euro (4.196,81 mil. lei)
Total 5 ani: ~2,11 miliarde euro (10,64 miliarde lei)
Reînnoire elemente critice ale infrastructurii feroviare:
- Anul I: 70,00 mil. euro (357,28 mil. lei)
- Anul II: 100,00 mil. euro (510,40 mil. lei)
- Anul III: 120,00 mil. euro (612,48 mil. lei)
- Anul IV: 130,00 mil. euro (663,52 mil. lei)
- Anul V: 133,97 mil. euro (683,78 mil. lei)
Total 5 ani: ~553,97 milioane euro (2,82 miliarde lei)
Evoluția anuală a necesarului total de finanțare
În primul an de aplicare a programului, necesarul estimat se ridică la 175,98 milioane euro (891,42 milioane lei). Sumele cresc constant pe măsură ce șantierele se extind, ajungând în Anul III la aproape o jumătate de miliard de euro (498,50 milioane euro / 2,52 miliarde lei).
Vârful investițional este programat pentru Anul V, când efortul bugetar va ajunge la 966,67 milioane euro (4,88 miliarde lei).
Întreținerea rețelei feroviare – 6,7 miliarde de euro
Întreținerea curente a infrastructurii feroviare din România va necesita o alocare bugetară totală estimată la 6,75 miliarde de euro (peste 34 de miliarde lei, la un curs mediu de 5,04 lei/euro) eșalonată pe o perioadă de cinci ani, conform datelor analizate de Economedia.
Spre deosebire de fondurile destinate proiectelor mari de reînnoire sau modernizare, cheltuielile pentru întreținere prezintă o creștere anuală constantă și predictibilă, reflectând ajustările de costuri și lucrările de mentenanță necesare menținerii în siguranță a rețelei.
Evoluția anuală a fondurilor necesare (cu TVA inclus):
- Anul I: 1.222,99 milioane euro (6.163,85 milioane lei)
- Anul II: 1.284,14 milioane euro (6.472,05 milioane lei)
- Anul III: 1.348,34 milioane euro (6.795,65 milioane lei)
- Anul IV: 1.415,76 milioane euro (7.135,43 milioane lei)
- Anul V: 1.486,59 milioane euro (7.492,20 milioane lei)
Alocarea anuală debutează de la aproximativ 1,22 miliarde de euro în primul an și ajunge la finalul ciclului de cinci ani la aproape 1,49 miliarde de euro anualmente.
Creștere eficienței managementului tactic – 4,5 milioane de euro
Pentru creșterea eficienței managementului tactic al circulației trenurilor este prevăzut un buget total de 4,5 milioane de euro (22,7 milioane lei, la un curs mediu de 5,04 lei/euro) distribuit pe o perioadă de cinci ani, conform datelor analizate de Economedia.
Finanțarea necesară este constantă pe întreaga durată a programului, având alocată o sumă egală în fiecare an.
Evoluția anuală a fondurilor necesare (cu TVA inclus):
- Anul I: 0,9 mil. euro (4,54 mil. lei)
- Anul II: 0,9 mil. euro (4,54 mil. lei)
- Anul III: 0,9 mil. euro (4,54 mil. lei)
- Anul IV: 0,9 mil. euro (4,54 mil. lei)
- Anul V: 0,9 mil. euro (4,54 mil. lei)
Alocarea anuală este fixă, de 0,9 milioane de euro (4,54 milioane lei) pe an.
Optimizarea modelului de business și informatizarea proceselor în sectorul feroviar – 38,4 milioane de euro
Investițiile destinate optimizării modelului de business și creșterii nivelului de informatizare a proceselor vor necesita un buget total de 38,4 milioane de euro cu TVA (193,45 milioane lei) eșalonat pe o perioadă de cinci ani, conform datelor analizate de Economedia. Fără taxa pe valoarea adăugată, valoarea proiectului se ridică la 31,7 milioane de euro (159,9 milioane lei).
Alocarea financiară este prevăzută în tranșe egale de-a lungul celor cinci ani de implementare.
Evoluția anuală a fondurilor necesare
Cu TVA inclus:
- Anual (Anii I – V): 7,68 mil. euro / an (38,69 mil. lei / an)
- Total 5 ani: 38,4 mil. euro (193,45 mil. lei)
Fără TVA:
- Anual (Anii I – V): 6,34 mil. euro / an (31,98 mil. lei / an)
- Total 5 ani: 31,7 mil. euro (159,9 mil. lei)
Finanțarea necesară este constantă, având prevăzut un buget anual de 7,68 milioane de euro cu TVA (38,69 milioane lei).
Siguranța pe căile ferate
Siguranța pe căile ferate din România rămâne o provocare majoră, afectată direct de gradul ridicat de uzură al instalațiilor existente și de numărul mare de treceri la nivel neautomatizate. Din datele oficiale CFR SA reiese că 88% din instalațiile de semnalizare din stații (ce includ 79% din totalul macazurilor) și 83% din instalațiile de bloc de linie automat (BLA) sunt cu durata de viață depășită și necesită reînnoire urgentă.
Peste 5.000 de treceri la nivel cu calea ferată la nivel național
Situația trecerilor la nivel evidențiază o dependență crescută de protecția pasivă (simple indicatoare rutiere), care reprezintă majoritatea punctelor de încrucișare cu drumurile. Din cele 5.014 treceri la nivel active în 2025, distribuția este următoarea:
- 3.472 de treceri (69,2%) sunt protejate doar prin indicatoare rutiere („Crucea Sfântului Andrei”).
- 805 treceri dispun de semnalizare automată fără bariere (SAT).
- 373 de treceri au instalații cu semibariere automate (BAT).
- 364 de treceri funcționează încă cu bariere mecanice manevrate manual.
Regionala Cluj înregistrează cel mai mare număr total de treceri la nivel (1.076), din care 835 sunt protejate doar prin indicatoare rutiere, urmată de SRCF Iași (945 total / 697 pasive) și SRCF Timișoara (858 total / 593 pasive).
Tranziția lentă către protecția automată
Sistemul feroviar a făcut pași treptați pentru echiparea trecerilor la nivel cu instalații automate. În perioada 2021–2025 au fost modernizate instalațiile la un total de 177 de treceri la nivel, vârful fiind atins în 2021 (54 de treceri) și 2022 (46 de treceri).
Raportul dintre trecerile echipate cu semibariere (BAT) și cele doar cu semnalizare luminoasă (SAT) a crescut de la 0,28 în anul 2020 la 0,46 în 2025.
Securizarea trecerilor de nivel – 160 milioane de euro
CFR SA derulează un proiect de modernizare pentru 160 de treceri la nivel cu calea ferată (câte 20 de treceri prioritizate pe raza fiecărei din cele 8 sucursale regionale), aflate în prezent în etapa de achiziție a lucrărilor de proiectare și execuție.
Conform datelor CFR SA, costul mediu estimat pentru modernizarea unei singure treceri la nivel este de 1 milion de euro.
Soluția de bază: Trecerea de la relee vechi la Centralizare Electronică (CE)
Pentru menținerea siguranței, strategia prevede două direcții majore:
- Modernizarea tehnologică: Înlocuirea instalațiilor vechi pe bază de relee (CED/BLA) sau mecano-electrice (CEM) cu sisteme de Centralizare Electronică (CE) și Bloc de Linie Automat Integrat (BLAI). Această tranziție permite reducerea timpilor de așteptare între trenuri, creșterea vitezei comerciale și scăderea costurilor de mentenanță și personal.
- Standardizarea pe coridoarele europene: Integrarea funcțiilor automate de diagnoză și monitorizare, alături de implementarea sistemelor moderne de management al traficului de tip CTC și ERTMS pe marile magistrale (precum Km 614 – Simeria, Sighișoara – Brașov, Caransebeș – Timișoara – Arad sau Cluj Napoca – Episcopia Bihor).
Planul de tranziție verde pe calea ferată – peste 3 miliarde de euro
România își propune o decarbonizare accelerată a rețelei feroviare, unde gradul actual de electrificare este de sub 40% (4.030 km), comparativ cu media Uniunii Europene de peste 53%. Pentru a recupera decalajul, Programul Investițional prevede proiecte majore de electrificare, telegestiune energetică și eficientizare a clădirilor tehnice, cu un necesar total de finanțare de 3,007 miliarde de euro (peste 15,15 miliarde lei, la un curs mediu de 5,04 lei/euro) eșalonat pe o perioadă de cinci ani.
Pilonii strategici ai investițiilor verzi
-
Electrificarea a 18 secții de circulație (Anvergură medie și legături lipsă):
- Valoare totală estimată (proiectare și execuție): 2,748 miliarde euro (13,85 miliarde lei).
- Costuri studii de fezabilitate (SF): 82,44 milioane euro (415,5 milioane lei).
- Eșalonare: 549,60 milioane euro / an (2,77 miliarde lei / an) pe durata celor 5 ani.
- Tronsoane cheie vizate: București (Chitila) – Titu – Pitești, Pitești – Slatina – Craiova, Oradea – Carei – Satu Mare, Satu Mare – Baia Mare – Jibou – Dej, Tecuci Nord – Bârlad – Vaslui – Iași (Nicolina) și Brașov – Podu Olt.
-
Modernizarea a 24 de substații de tracțiune electrică:
- Valoare totală estimată: 166 milioane euro (835,91 milioane lei).
- Obiectiv: Înlocuirea echipamentelor uzate din anii ’80, reducerea pierderilor tehnologice în transformatoare și eliminarea emisiilor poluante produse de arcul electric în mediu de ulei.
- Eșalonare: 0 euro în Anul I; câte 9,60 mil. euro în Anii II și III (faza SF/DALI); câte 73,40 mil. euro în Anii IV și V (proiectare și execuție).
-
Sistem de telegestiune a energiei și compensare a factorului de putere:
- Valoare totală estimată: 13,5 milioane euro (68,13 milioane lei).
- Obiectiv: Crearea infrastructurii tehnice pentru achiziția energiei directe de pe piața liberă de către operatorii feroviar (pachet de aplicații, contoare și modeme GPS pe locomotive și în cele 77 de substații).
- Eșalonare: 2,70 milioane euro / an (13,63 milioane lei / an).
-
Reînnoirea și modernizarea a 185 de clădiri tehnice:
- Valoare totală estimată: 80,25 milioane euro (404,34 milioane lei).
- Obiectiv: Reducerea amprentei de carbon și a consumului de energie în spațiile ce adăpostesc echipamentele de siguranță ale infrastructurii, în linie cu Directiva UE 2023/1791.
- Eșalonare: 16,05 milioane euro / an (80,87 milioane lei / an).
Evoluția anuală a fondurilor necesare (cu TVA inclus)
Alocările bugetare pentru întreaga componentă de tranziție energetică sunt structurate pe un trend crescător, pe măsură ce proiectele de reabilitare a substațiilor trec din faza de proiectare în faza de execuție:
- Anul I: 568,35 mil. euro (2,86 miliarde lei)
- Anul II: 577,95 mil. euro (2,91 miliarde lei)
- Anul III: 577,95 mil. euro (2,91 miliarde lei)
- Anul IV: 641,75 mil. euro (3,23 miliarde lei)
- Anul V: 641,75 mil. euro (3,23 miliarde lei)
Servicii de tren urban și metropolitan –
Pentru direcția Servicii de tren urban și metropolitan (Parteneriate OUG 12/1998), suma totală aprobată pentru cele 4 proiecte care au valori alocate este de 5.511.976,14 mii lei (din care 5.284.689,65 mii lei aparțin autorităților locale/asociațiilor de dezvoltare și 227.286,49 mii lei aparțin CFR SA).
Titlu proiect
Parteneriat
Valoare eligibilă (mii lei, TVA inclus)
(1.403.931,71 CJ Bihor | 0 CFR SA)
(1.103.651,17 Mun. Cluj-Napoca | 227.286,49 CFR SA)
Proiecte de modernizare a stațiilor de cale ferată – peste 550 milioane de euro
Pentru direcția Modernizarea/reabilitarea stațiilor de cale ferată (2026–2030), suma totală necesară este de 557,58 milioane euro (respectiv 2.812,23 milioane lei), care include atât proiectele cu eșalonare detaliată pe loturi, cât și stațiile fără sursă de finanțare identificată în perioada 2021–2027.
Proiect
2026
2027
2028
2029
2030
Total (mii lei)
Suma totală necesară pentru modernizarea stațiilor este de 557,58 milioane euro (respectiv 2.812,23 milioane lei).
Monedă
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
Anul V
Total 5 ani
Creșterea competitivității transportului multimodal de marfă
Creşterea competitivităţii transportului feroviar de marfă prin intermediul se realizează în cadrul strategiei prin două acțiuni principale: promovarea transportului multimodal și promovarea dezvoltării terminalelor multimodale de marfă.
- Sursa fondurilor și mecanismul de finanțare: Proiectele vor fi finanțate prin parteneriate public-private (PPP) sau alte asocieri legale, prin care sectorul privat/operatorii economici investesc resurse proprii în construirea și operarea terminalelor, iar CFR SA participă doar ca investitor pasiv prin punerea la dispoziție a terenurilor și racordurilor feroviare. Suplimentar, se urmărește alocarea de fonduri publice (compensații de la bugetul de stat pentru obligații de serviciu public) pentru susținerea tarifară a transportului combinat și în vagoane izolate.
- Obiective cheie: Transferul modal al mărfurilor de la rutier la feroviar pentru atingerea țintelor UE de mediu (30% din transportul rutier de peste 300 km mutat pe șine/apă până în 2030), respectiv operaționalizarea celor 27 de terminale intermodale active dintr-un total de 58 existente în România.
Modernizarea infrastructurii feroviare aferentă coridoarelor europene de transport
Modernizarea infrastructurii feroviare aferente coridoarelor europene de transport (Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee) este necesară pentru creșterea vitezei de circulație (160 km/h), siguranței prin sistemul unic ERTMS, asigurării dublei utilizări (civilă și militară) și atingerii țintelor europene de neutralitate climatică (Pactul Verde European).
Suma totală necesară pentru cele 8 proiecte de investiții prioritare pe coridoarele europene este de 28.854.550 mii lei.
Surse de finanțare:
- Programul Transport (PT) 2021–2027: 2.549 mil. euro (alocare feroviară)
- Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): 3.191 mil. euro
- Mecanismul de Interconectare a Europei (CEF) 2021–2027: 598 mil. euro
- Bugetul de Stat: fonduri de la bugetul național folosite pentru suplimentare
- Surse potențiale de completare:
- Fondul de Modernizare
- Instrumentul de mobilitate militară SAFE
Proiect de investiții
2026
2027
2028
2029
2030
Total (mii lei)
Reînnoirea și modernizarea infrastructurii feroviare aferente rețelei TEN-T – 3,33 miliarde euro
Reînnoirea și modernizarea infrastructurii feroviare aferente rețelei TEN-T vizează creșterea vitezei de circulație, sporirea siguranței și restabilirea parametrilor tehnici ai căii.
Finanțarea necesară de 16,59 miliarde lei este eșalonată pe cei cinci ani astfel: 7,54 miliarde lei în 2026, 4,44 miliarde lei în 2027, 3,65 miliarde lei în 2028, 538,42 milioane lei în 2029 și 432,14 milioane lei în 2030.
Valoarea totală necesară pentru finanțarea celor 41 de proiecte de reînnoire și modernizare a infrastructurii feroviare TEN-T în perioada 2026–2030 este de 16,59 miliarde lei (aproximativ 3,33 miliarde euro).
Proiect de investiții
2026
2027
2028
2029
2030
Total (mii lei)
Integrarea în rețeaua feroviară europeană de mare viteză
Proiectul strategic de Dezvoltare a Căii Ferate de Mare Viteză (CFMV) pe coridorul Constanța – București – Oradea vizează conectarea României la rețeaua feroviară europeană modernă, având costuri estimate între 8,9 și 25,5 milioane euro pe kilometru, finanțarea fiind asigurată din granturi UE și de la bugetul de stat, prin plafonul de 10,24 miliarde euro gestionat de Ministerul Transporturilor pentru perioada 2026–2031 (aproximativ 1,7 miliarde euro anual).
Direcții:
- Dezvoltarea Căii Ferate de Mare Viteză (CFMV): Construirea/modernizarea coridorului Constanța – București – Ploiești – Brașov – Sibiu – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – frontieră Ungaria, integrând linii noi (250–300 km/h) și secțiuni modernizate (200 km/h).
- Capacitate administrativă: Înființarea unei unități dedicate CFMV subordonate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), condusă de un Director de proiect.
Implementare etapizată în 6 ani:
- 2026 (Anul 0–1): Planificare strategică.
- 2026–2027 (Anul 1–2): Studiu de prefezabilitate.
- 2027–2029 (Anii 2–4): Studiu de fezabilitate.
- 2029–2031 (Anii 4–6): Achiziții, obținere avize și pregătirea construcției.
Cât costă și sursele de finanțare:
- costuri de execuție per km: Între 8,9 și 25,5 milioane euro/km (estimare în funcție de teren și tuneluri).
- surse de finanțare: Exclusiv prin granturi UE combinate cu alocări de la bugetul de stat.
- buget total disponibil: MTI dispune de 10,24 miliarde euro alocați pe 6 ani (2026–2031) pentru toate proiectele de transport, adică un ritm de ~1,7 miliarde euro/an.
Susținerea mobilității militare
Strategia propune transformarea căii ferate într-o rețea cu dublă utilizare, capabilă să susțină atât traficul civil zilnic, cât și nevoile logistice militare ale NATO și UE.
Intervențiile tehnice pe rețea:
- Capacitate de încărcare sporită: Toate liniile principale TEN-T și podurile aferente sunt aduse la o rezistență de minimum 22,5 tone pe osie (cu o recomandare de 25 t/osie), permițând tranzitul trenurilor de marfă grele și al echipamentelor militare masive.
- Gabarit extins (Standard GC): Lărgirea tunelurilor, pasajelor și spațiilor de trecere pentru a permite transportul mărfurilor voluminoase și al vehiculelor blindate de mari dimensiuni fără riscuri de blocaj.
- Puncte logistice și rampe speciale: Stațiile feroviare cheie și nodurile multimodale sunt reconfigurate pentru a gestiona simultan cel puțin 3 trenuri lungi de marfă. Sunt prevăzute rampe fixe capabile să suporte vehicule rutiere de până la 120 de tone (inclusiv tancuri) și macarale/echipamente speciale pentru manipularea containerelor ISO.
- Alimentare continuă cu energie: Garantarea unei surse permanente de energie pentru sistemele de electrificare și semnalizare în gări și noduri logistice, susținută de sisteme auxiliare de rezervă în caz de avarie sau criză.
Cadrul de finanțare:
- Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF 2021–2027): Sursa principală de granturi nerambursabile prin linia bugetară dedicată specific proiectelor de Mobilitate Militară și coridoarelor europene (Rin – Dunăre, Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, Rail2Sea).
- Mecanismul temporar SAFE (Security Action for Europe / ReArm Europe): Accesarea de fonduri europene de urgență dedicate infrastructurii de apărare, aflate în prezent în negociere directă între România și Comisia Europeană.
- Bugetul de stat: Alocări financiare directe garantate prin Legea 294/2024 pentru CFR SA, în calitatea sa de entitate critică de stat responsabilă de servicii esențiale de siguranță.
Simplificarea operațională
- Proceduri transfrontaliere accelerate: Trecerea la un sistem digitalizat de notificare și vămuire, alături de norme armonizate pentru transportul de materiale periculoase, reducând timpii de așteptare la granițe.
- Coridoare prioritare în caz de criză: Introducerea unor culoare de tranzit rapid care acordă prioritate absolută transporturilor strategice pe rețeaua feroviară națională în situații de urgență.
Știrea inițială
Reuniunea miniștrilor din Guvernul interimar se va desfășura în format hibrid, potrivit Biroului de presă al Executivului.
Pe agenda Guvernului pentru reuniunea de miercuri se află un Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026 – 2030.
Proiectele de acte normative și documentele de politici publice incluse pe agendă pot fi modificate în urma dezbaterilor din cadrul ședinței Guvernului României, mai informează sursa citată.
Până la momentul publicării acestei știri nu a fost publicată agenda cu proiectele de acte normative care sunt incluse în ședința Guvernului României programată să înceapă de la 14:00.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026 – 2030, în consultare din iulie
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunța pe 10 iulie 2026 deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a Proiectului de Hotărâre pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026 – 2030. Termen limită transmitere propuneri a fost 27 iulie 2026.
Guvernul urmează să aprobe o nouă strategie pe cinci ani pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, care continuă programul din perioada 2021–2025 și are ca prioritate recuperarea întârzierilor acumulate în procesul de reînnoire a căii ferate din România.
Cea mai mare problemă rămâne subfinanțarea cronică a infrastructurii feroviare, potrivit unei analize realizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii:
- finanțarea pentru mentenanță și reînnoire a acoperit doar 49,46% din necesar;
- finanțarea pentru lucrările de modernizare a fost de 43,47% din necesar;
- per ansamblu, infrastructura feroviară publică a fost finanțată în proporție de 45,76% din necesarul estimat;
- deficitul de finanțare pentru întreținere, reparații și reînnoire depășește 12 miliarde de lei.
Astfel, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 continuă acele acțiuni strategice identificate prin exercițiul precedent și a căror punere în aplicare:
- asigură coerența cu obligațiile care revin României în privința realizării spațiului feroviar unic;
- se pot demara și pune în aplicare într-un interval de cinci ani;
- pot asigura stoparea declinului tehnic al infrastructurii feroviare;
- pot asigura optimizarea cheltuielilor de întreținere și exploatare a infrastructurii feroviare;
- pot asigura îmbunătățirea condițiilor de exploatare a infrastructurii feroviare.
Consecințele subfinanțării sectorului feroviar românesc
În prezentarea succintă a priorităților strategie pentru dezvoltarea sectorului feroviar, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii menționează deteriorarea accelerată a rețelei administrate de CFR SA.
Linii ajunse la scadență pentru reînnoire
Pondere din total
Lungimea liniilor epuizate tehnic aproape s-a dublat în ultimii 15 ani și s-a cvadruplat în ultimele două decenii, mai menționează ministerul.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030, elaborată după consultarea cu CFR
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030 a fost elaborată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) cu consultarea administratorului infrastructurii feroviare din România, respectiv Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.”, fiind o cerință obligatorie prin lege.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare este corelată cu Master Planul General de Transport al României (MPGT) actualizat prin Programul Investițional (PI), în sensul că include toate proiectele prioritare prevăzute în MPGT pentru perioada 2026-2030 privind modernizarea infrastructurii TEN-T și coridoarelor feroviare europene, care fac obiectul parteneriatului cu Comisia Europeană.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare este complementară cu MPGT, în sensul că dezvoltă și detaliază recomandările strategice generale ale MPGT privind consolidarea poziției transportului feroviar pe piața internă a transporturilor, mai neționează sursa citată.
Ce obiective sunt prevăzute în strategia feroviară 2026 – 2030
Strategia este construită în jurul a trei obiective generale:
- recuperarea accelerată a restanțelor la reînnoirea infrastructurii feroviare;
- creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă;
- integrarea României în spațiul feroviar unic european.
Ce domenii sunt vizate
Planul acoperă toate componentele infrastructurii feroviare:
- întreținere și reparații (mentenanță);
- operarea infrastructurii;
- reînnoirea liniilor și instalațiilor;
- modernizarea și dezvoltarea rețelei, inclusiv proiectele prioritare de pe coridoarele europene TEN-T.
De ce mizează Guvernul pe calea ferată
Ministerul Transporturilor susține că investițiile ar trebui să producă efecte economice și de mobilitate prin:
- transferul unei părți din transportul de călători și marfă de pe șosea pe calea ferată;
- descongestionarea rețelei rutiere;
- reducerea accidentelor și a blocajelor din trafic;
- creșterea eficienței sistemului național de transport și utilizarea mai eficientă a fondurilor publice.
Strategia include și estimări privind necesarul de finanțare pentru următorii cinci ani, precum și măsuri administrative și de politici publice considerate necesare pentru relansarea sectorului feroviar.