Flancul de est intră în alertă, după ce au apărut informații despre noi baze rusești. Analistul militar Virgil Bălăceanu explică de ce Moscova evită un conflict direct cu NATO, dar avertizează: România trebuie să își integreze noile sisteme de apărare anti-dronă chiar în acest an.
Soldați ruși pe frontul din Ucraina. FOTO: Profimedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Rusia ar fi capabilă
să lovească adânc în teritoriul NATO cu drone de mare putere,
susține presa britanică. O anchetă publicată de „The Telegraph”
susține că ar exista nu mai puțin de 10 baze secrete rusești care
reprezintă un mare pericol pentru aliați. Acestea ar fi dotate cu
rampe de lansare nou construite pentru cele mai avansate drone
sinucigașe cu rază lungă de acțiune ale armatei ruse, iar unele
sunt deja utilizate pentru a lovi Ucraina, profitând de slăbiciunile
tot mai evidente ale apărării antiaeriene.
România, desigur,
s-ar afla în raza de bătaie a acestor drone, dată fiind
proximitatea sa. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a
reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles și a fost
șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei. În prezent,
el este unul dintre cei mai apreciați analiști militari. Într-o
analiză pentru „Adevărul”, generalul Bălăceanu explică în
ce măsură ne aflăm în fața unui pericol iminent și cum ar putea
răspunde România și NATO.
Cât de secrete sunt bazele Rusiei, de fapt
Generalul consideră
că bazele respective nu ar reprezenta neapărat o surpriză, așa
cum susține ancheta The Telegraph, și că aliații ar fi avut și
anterior informații despre existența lor.
„Întrebarea pe
care ne-am pus-o e cum sunt aceste baze secrete. Sunt bazele rusești
cu adevărat secrete? Îmi vine greu să cred că sunt secrete.
Informațiile satelitare, cel puțin, dar și ceilalți senzori sunt
în măsură să le depisteze. Ca atare, este greu să cred în
caracterul lor secret. Pe de altă parte, din datele pe surse
deschise, există un lanț al acestor baze, aeroporturi militare, în
mod deosebit, dar nu numai, care încep din zona Krasnodar, ajung la
Rostov-pe-Don, ca regiuni mari. Crimeea are asemenea baze,
Briansk-Kursk, merge mai departe către Oriol și putem ajunge chiar
în zona legată de mai înspre nord-vest, Smolensk, spre exemplu”,
spune generalul Bălăceanu.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
El susține că
bazele sunt folosite deja împotriva Ucrainei și admite că ar putea
fi utilizate și într-un ipotetic război cu NATO.
„Aceste baze sunt
acum destinate loviturilor împotriva Ucrainei. Și ele, dacă sunt
dezvoltate și nu le excludem asta, atunci au o țintă predilectă,
o reprezintă Ucraina, care este lovită în continuare. Pe de altă
parte trebuie să ținem seama și de faptul că Ucraina ripostează
și ripostează, așa cum spun militarii, prin suprasaturarea
sistemului de apărare antiaeriană și antidronă al rușilor.
Pentru că știm de valuri de 600 de drone care au fost lansate de
dată recentă în mod deosebit către Moscova. Ca atare, nu pare o
chestiune care să ne ia prin surprindere”, consideră generalul.
Vulnerabilitatea NATO în fața amenințărilor cu drone
Generalul Virgil
Bălăceanu nu crede în ipoteza unui război între NATO și Rusia.
Cu toate acestea, admite că ar trebui luate măsuri speciale pentru
a evita orice surprize. El a identificat și o problemă pentru NATO.
„Ceea ce am putea
să desprindem ca și lecție identificată este faptul că NATO nu a
reușit până acum pe toată granița de est să combată dronele
care ajung în spațiul aerian al alianței cu bază la sol. Nu avem
niciun caz de acest tip. Toate acțiunile de combatere s-au realizat
cu aviația. Ca atare, într-adevăr, aici NATO are o problemă, nu
numai România. Asta este o altă lecție identificată. Ambele
trebuie să le transformăm în lecții învățate”, susține
generalul Bălăceanu.
Măsuri necesare pe flancul de sud-est al NATO
Generalul Virgil
Bălăceanu vorbește și despre măsurile care s-ar impune.
„Trebuie ca
Eastern Sentry să aibă o dezvoltare mult mai amplă. Să cuprindă
nu numai o concentrare a efortului pe flancul de nord-est. Să
cuprindă și flancul de sud-est unde sunt cele mai multe incidente
cu drone. Mai ales drone aeriene. Dar avem situația de la noi cu
acele 4 Sargan 3000, dintre care una a ajuns și a explodat în
portul Constanța. Sigur că situațiile reprezintă o amenințare la
adresa vieții cetățenilor din statele NATO. Nu atât ne-am gândit
la niște pagube materiale considerabile. Și de aici efortul în
primul rând al statelor de pe granița de est cu precădere,
Polonia, statele baltice, respectiv România, deci și în nordul și
în sudul flancului de est, și poate și celelalte state în
dezvoltarea sistemelor radar, a sistemelor de senzori acustici,
optoelectronici, a mijloacelor de lovire cu baza la sol, a sistemelor
moderne de tip Merops cu drone interceptoare și sigur misiunea să
continue pentru că ea a trecut de la misiunea de poliție aeriană
la misiunea de apărare aeriană folosind aviația”, consideră
expertul.
Riscă România să intre în blackout? Expert: „Ajunge să ne dea rușii doar un bobârnac” Riscuri de escaladare reduse
El amintește că în
baza Mihail Kogălniceanu sunt dislocate și trei elicoptere NH90. Pe
de altă parte, există o nevoie acută de a întări granițele
NATO.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Există probleme
indiferent de ce tip de dronă vorbim, dar misiunea este mai
complicată în situația în care vorbim de drone în derivă. Mai
mult decât atât, legat de o apărare împotriva unei agresiuni a
Federației Ruse, este clar că trebuie să întărim granița de est
a NATO cu mijloace de combatere a dronelor, detectare și combatere.
Și în același timp să avem propriile noastre mijloace, nu
neapărat aplicând lovituri preemptive, deși eu sunt adeptul lor.
Însă reacția trebuie să fie în timp scurt, astfel încât să ai
dislocate pe granița de est mijloace de combatere a acestor baze
care sigur pot fi folosite în cazul unui conflict convențional ca
baze de lansare a roiurilor de drone împotriva Europei, dar mai ales
vizează spațiile aeriene adiacente Federației Ruse, eventual
Belarusului”, mai spune el.
În opinia sa,
nimeni nu poate nega faptul că aceste baze reprezintă un pericol
inclusiv pentru statele NATO aflate în apropiere. Totuși, România
și celelalte state nu se află într-un pericol iminent.
Generalul Virgil Bălăceanu vorbește despre pericolul bazelor rusești. FOTO: MApN
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Aceste baze
aproape de granița cu NATO n-au scopuri defensive e clar, au scopuri
ofensive. Totuși, România nu e în pericol iminent, am putea spune.
Pericol iminent este acela în care o agresiune s-ar produce
împotriva României, respectiv împotriva NATO. Nu sunt premise de
acest gen”, subliniază generalul Bălăceanu.
El își
argumentează punctul de vedere, cu atât mai mult cu cât există
multe voci care susțin că Rusia ar pregăti o ofensivă totală
împotriva NATO.
„Există și
argumente în sprijinul afirmațiilor mele. Spre exemplu, Federația
Rusă nu lovește porturile dunărene nici cu rachete balistice, nici
cu rachete de croazieră. Motivul principal e că porturile dunărene
sunt la granița NATO. Ori dronele creează un anumit tip de
incidente în zona transfrontalieră, pe când rachetele balistice și
cele de croazieră pot la un moment dat să creeze incidente extrem
de grave care sigur pot să ducă la o altă atitudine NATO față de
Federația Rusă. Există o atenție și trebuie să o remarcăm de
ambele părți, astfel încât conflictul din Ucraina să nu se
generalizeze. Nu este de interes niciunei părți. Nici Moscova nu
vrea deschiderea unui conflict cu alianța și nici NATO nu are în
plan să deschidă, să inițieze un conflict cu Federația Rusă”,
punctează generalul Bălăceanu.
Implementarea sistemului integrat de apărare în Dobrogea
Generalul Virgil
Bălăceanu se referă și la măsurile urgente care ar trebui
implementate de România, dar și de celelalte state de pe granița
NATO de est.
„Ceea ce trebuie
să facem noi, că sunt elemente de noutate, avem nevoie de intrarea
în dotare a unui sistem informatic integrat care să permită
transmiterea datelor de la toate sistemele de senzori. Fie că vorbim
de radare, fie că vorbim de drone de obținere de informații, fie
că vorbim de sisteme AWACS și așa mai departe către cei care
trebuie să execute misiunea de combatere. Și atunci este absolut
nevoie ca, folosind soluția de comandă-control care cred eu că va
permite integrarea tuturor acestor senzori și mijloace de combatere
într-un tot unitar centralizat, soluție de comandă-control pe care
forțele terestre o au în dotare, să integrăm o bună parte din
mijloacele cu baza la sol sau, mai bine spus, cea mai mare parte a
mijloacelor cu baza la sol aparțin forțelor terestre. Să facem
asta astfel încât într-un timp cât mai scurt noi, în primul
rând, și apoi să vedem și sprijinul aliaților, să creăm
sistemul integrat, mai ales în zona de nord a Dobrogei și în zona
Constanța, astfel încât să avem capabilități mult mai bune de
combatere a dronelor”, mai arată analistul militar.
El merge mai departe
și spune că uneori este mai greu de combătut o dronă decât un
roi întreg.
„Vorbim de
combaterea dronelor și nu a roilor de drone, dar de multe ori îți
este mai greu să combații o dronă în derivă a cărei traiectorie
este greu de prestabilit față de momentul în care ar trebui să
combații, sigur, după o pregătire temeinică, un roi de drone”.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Termenul de
finalizare și noile echipamente Skynex
În ce privește un
termen până la care ar trebui ca această interoperabilitate să
devină realitate, generalul Virgil Bălăceanu spune că este vorba
de luni, nu de ani.
„Nu putem vorbi de
un an, doi, trei sau cinci. E nevoie să fie totul gata anul acesta.
În acest an ar trebui să introducem în sistemul integrat datele și
capacitatea de reacție care vine de la sistemul Merops, de la cele
două baterii Oerlikon Skynex care nu au intrat în dotarea Forțelor
Terestre, au fost recepționate, deci trebuie să acționăm cât mai
repede. Și cât mai repede înseamnă în acest an să avem acest
sistem integrat”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-20T07:16:28.169Z”,”page”:{„created_at”:”2026-08-19T18:57:11.447Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-08-19T18:57:12.918Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:271},”path”:”/securitate-si-aparare/romania-pusa-in-fata-noilor-baze-secrete-rusesti-2550694.html”,”pathArray”:[„”,”securitate-si-aparare”,”romania-pusa-in-fata-noilor-baze-secrete-rusesti-2550694.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/securitate-si-aparare/romania-pusa-in-fata-noilor-baze-secrete-rusesti-2550694.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}