Legea integrității, legată direct de un jalon important PNRR, a născut controverse în politica românească printr-un amendament denumit de către presă „Fritz”, introdus în proiect de PSD și AUR. Acest amendament prevede ca aleșii cu decizii definitive de conflict de interese în procese cu ANI să-și piardă mandatul. Amendamentul se aplică, însă, și pentru anumiți aleși care au deja condamnări definitive.

Dominic Fritz, liderul USR și primarul Timișoarei, dă numele informal al acestui amendament pentru că a pierdut recent un astfel de proces cu ANI. Prin acest amendament, deși decizia în cazul său este definitivă, Fritz își pierde mandatul de primar dacă legea este promulgată. USR, PNL și președintele Nicușor Dan au acuzat că legea încalcă principiul retroactivității, dar CCR a decis că amendamentul este din această perspectivă Constituțional.

Ulterior, președintele Nicușor Dan a exprimat pe rețelele de socializare că se află în continuare în dezacord cu decizia CCR, dar că așteaptă motivarea instanței înainte să se pronunțe. Legea integrității este direct legată însă de un jalon din PNRR, astfel că politicienii sunt constrânși să treacă forma finală a legii până în 31 august.

Ioan Stanomir: E regretabil că s-a ajuns ca problemele deosebit de delicate să fie tratate sub presiunea timpului

Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional, a vorbit pentru Cotidianul despre ce ar putea face președintele Nicușor Dan dacă acesta continuă să nu fie de acord cu forma finală a legii. Acesta a amintit însă că, având în vedere jalonul PNRR, timpul rămas pentru dezbatere este unul redus.

„Președintelui îi rămâne posibilitatea de a-și exercita dreptul suspensiv, de a returna parlamentarilor legea cu obiecțiile sale. Sau de a sesiza Curtea Constituțională. După ce parlamentarii îi prezintă o variantă pusă în acord cu Constituția. Cu decizia Curții Constituționale. Dar nu trebuie să uităm că este vorba de un interval de timp foarte scurt, pentru că există aceste praguri până la 31 august.

E regretabil că s-a ajuns în această situație în care probleme deosebit de delicate ale statului de drept sunt tratate de o manieră expeditivă, sub presiunea timpului.”

Ioan Stanomir a reamintit că Nicușor Dan va fi obligat la un moment dat să promulge legea, dacă parlamentarii nu își schimbă opinia. Președintele are dreptul să retrimită legea o singură dată în Parlament, pentru un vot de reconfirmare.

„Conceptul de veto suspensiv este limpede ca lumina zilei. Votul președintelui poate fi răsturnat prin votul parlamentarilor. Dacă au revotat parlamentarii legea, proiectul de lege adoptat, președintele o va promulga.

Nu există drept de veto absolut, refuzul sancțiunii. Doar monarhii au asta. Președinții de Republică, în general, au drept de veto suspensiv și e bine să fie așa”, explică Ioan Stanomir.

Tudorel Toader: Curtea răspunde doar la întrebările care îi sunt adresate

În prezent, legea s-a întors în Parlament, pentru a rectifica alte probleme constituționale identificate de CCR referitoare la declarațiile de avere și interese. Apoi, aceasta va ajunge pe masa președintelui, care trebuie să decidă dacă promulgă sau nu legea. Dacă este în continuare în dezacord, Nicușor Dan poate trimite proiectul înapoi în Parlament pentru dezbateri. Acesta ar mai avea însă o cale de atac.

Tudorel Toader, fost judecător CCR și fost ministru PSD al Justiției, a explicat pentru Cotidianul că, deși amendamentul nu mai poate fi atacat pentru același motiv, CCR poate fi sesizată pe același amendament, dar cu o plângere din altă perspectivă constituțională.

„Legea merge înapoi la Parlament, să fie pusă de acord cu decizia CCR, considerentele ei. Parlamentul va pune de acord și o trimite la președinte. Președintele, la rândul lui, poate să critice legea. Dar aici vă dau un amănunt care nu a apărut în presă. Noi vorbim de o decizie de respingere a unei obiecții de neconstituționalitate. Obiecție de dinainte de promulgare. În decizie, veți vedea, Curtea va scrie o frază care e peste tot: legea este constituțională în raport de criticile formulate. Ceea ce înseamnă că legea poate fi criticată în raport de alte texte din Constituție, alte prevederi constituționale.

(Cotidianul: Asta înseamnă că ar putea fi atacat din nou un amendament care deja a fost atacat, dar pe alte aspecte?)

Categoric. Curtea nu examinează din oficiu. Curtea răspunde doar la întrebările care îi sunt adresate. Autorul criticii îi spune: în cauză, articolul 21. Curtea zice da sau nu. În cauză, articolul 44, da sau nu, și așa mai departe.

Au fost cazuri în care de șapte ori au fost respinse excepții de neconstituționalitate și a opta oară cineva a criticat pe alt text și a fost admisă excepția, dar nu înseamnă că e un reviriment jurisprudențial. Revirimentul este când se admite pe motivele pentru care anterior s-a respins”, a explicat Tudorel Toader pentru Cotidianul.

Augustin Zegrean: Pentru Nicușor Dan, amendamentul Fritz e închis

Fostul judecător CCR, Augustin Zegrean, susține însă că președintele Nicușor Dan nu mai are de ce să atace la CCR amendamentul Fritz.

„Textul acelui amendament a fost declarat de CCR constituțional. Faptul că legea merge înapoi la Parlament pentru reexaminare este datorat respingerii unui text de acolo, acela cu nevestele, cu amantele, cu concubinele. Cel despre care vorbim noi acuma, textul acesta, nu se mai discută în Parlament.

(…) Vă spun așa, din experiență, din ce-am văzut eu că se face cel mai mult în Parlament, se renunță la textul ăla și se lasă baltă. E greu să mai găsească o soluție care să se potrivească cu decizia Curții Constituționale. Și vor lăsa balta acel articol, or să renunțe la el și trimit legea înapoi la promulgare.

Iar președintele nu prea mai are ce să mai facă. Dacă ar fi fost trimisă legea înapoi pentru acest articol pe care domnia lui îl urmărește, cu Fritz, cum îi zice presa, atunci mai aveau o soluție că putea să o trimită din nou la Curte și așa mai departe. Dar pentru el, textul ăsta e închis. El trebuie să promulge legea”, explică Augustin Zegrean pentru Cotidianul.

Liviu Drăgănescu: Nu cred că Nicușor Dan va mai putea invoca neconstituționalitatea

Liviu Drăgănescu, fost consilier al ministrului Justiției, Radu Marinescu, și fost procuror, a explicat pentru Cotidianul că Nicușor Dan nu mai poate ataca amendamentul la CCR pe aceleași considerente de neconstituționalitate. Acesta amintește însă că președintele ar putea retrimite legea în Parlament.

„Președintele României are libertatea de a-și exprima opinia cu privire la diverse legi și la diverse acte normative. În ceea ce privește însă acest amendament care a fost validat, a trecut testul de neconstituționalitate, în opinia mea președintele României nu mai are la îndemână nicio altă cale de atac (n.r. la CCR).

Argumentez: legea, în ceea ce privește articolele care au fost declarate neconstituționale, se va întoarce la Parlament pentru ca autoritatea legiuitoare să pună în acord cu Constituția amendamentele, textele de lege declarate neconstituționale.

Acest amendament, așa-numitul amendament Fritz, dar aici eu nu l-aș numi așa, pentru că amendamentul vizează un număr destul de mare de aleși locali, de demnitari, de alte persoane care ocupă o funcție publică. Sunt aproximativ 100 de persoane din datele furnizate de către ANI.

Președintele României nu mai poate să mai atace la CCR, cel puțin pe aceleași temeiuri, cu aceleași argumente acest amendament, întrucât el a fost deja validat de către Curtea Constituțională, de către instanța de contencios constituțional.

Repet, legea se va întoarce în Parlament, dar doar cu privire la amendamentele, la textele de lege declarate neconstituționale. Ce poate însă să facă președintele, și e de subliniat aici, este că el poate să retrimită legea la Parlament. Au mai fost astfel de situații și acesta este un aspect constituțional pe care președintele îl are la îndemână, dar, în opinia mea, nu va mai putea să invoce neconstituționalitatea acestui amendament denumit amendamentul Fritz”, a explicat Drăgănescu pentru Cotidianul.

Toni Neacșu: Nu prea ar mai fi timp

Toni Neacșu, avocat și fost judecător, a vorbit de asemenea pentru Cotidianul despre ce ar mai putea face Nicușor Dan pentru a-și continua lupta cu „amendamentul Fritz”. Neacșu crede că principala piedică pe care o are Nicușor Dan este timpul restrâns impus de banii din PNRR. Reforma ANI trebuie să treacă înainte de 31 august de Parlament pentru ca România să primească banii din jalonul PNRR legat de această lege.

„Președintele Nicușor Dan are dreptul de a trimite spre reexaminare orice proiect de lege care este trimis la promulgare. După ce legea va fi pusă de acord cu decizia Curții Constituționale în urma retrimiterii ei în perioada următoare, legea va fi trimisă la promulgare la președintele Nicușor Dan, care nu mai poate face încă o sesizare la Curtea Constituțională, dar, în schimb, poate cere reexaminarea pe orice motiv.

Pot fi motive de oportunitate de legiferare sau chiar cu motive de legalitate, dacă acestea există. Teoretic, sigur că ar putea să ceară reexaminarea inclusiv a acestor dispoziții, dacă dorește. Teoretic.

Practic, e puțin mai complicat, pentru că toată această procedură necesită foarte mult timp pe care nu îl mai avem în momentul de față până la 31 august, adică, dacă ar trimite la reexaminare, cert am depăși termenul de 31 august.

Pe de altă parte, din comunicatul acela pe care l-a dat sau ce a fost poziția publică a președintelui Nicușor Dan, am înțeles că e un imperativ și pentru domnia sa ca totuși această lege să intre în vigoare și să producă efectele de la 1 septembrie, ceea ce înseamnă că trebuie publicată în Monitorul Oficial cu 3 zile înainte de 1 septembrie.

Ceea ce înseamnă undeva la sfârșitul săptămânii viitoare, deci nu prea ar mai fi timp. Chiar dacă trimite la reexaminare, voința suverană aparține Parlamentului României, adică exact aceleiași majorități care a dus legea să arate în forma în care arată în momentul de față”, a explicat Toni Neacșu.

Ioan Stanomir: Ceea ce este regretabil este personalizarea dezbaterii

Ioan Stanomir a vorbit pentru Cotidianul și despre modul în care vede verdictul CCR pe speța acestui amendament. Stanomir consideră că discuția legitimă pe baza amendamentului a fost politizată, iar asta poate afecta credibilitatea justiției în ochii societății.

„Eu personal cred că era firesc să se aplice această sancțiune pentru viitor. Și în momentul în care ți-ai terminat mandatul să fii lovit de o interdicție pe un anumit număr de ani. Încetarea de drept a mandatului în acest moment nu îl afectează doar pe primarul Timișoarei. Sunt mai mulți aleși locali în situații similare.

Ceea ce este regretabil este personalizarea dezbaterii. Personalizare care privează publicul de posibilitatea de a asista la o conversație autentică în jurul unor principii. Principii care privesc transparența actului de guvernare locală, protejarea interesului public. Toate acestea pălesc în fața personalizării dezbaterilor.

Și cred eu că inflamarea din spațiul public este legitimă până la un punct, dar dincolo de acest punct trebuie să înțelegem că mai importante decât orice persoane sunt principiile, iar dacă noi legiferăm împotriva unei persoane, și retroactiv, comitem o încălcare a principiilor în statul de drept.

Dar aș spune că dezordinea juridico-constituțională din România este efectul și oglinda unei dezordini politice profunde. Pentru că, de mai bine de un an, de când această coaliție disfuncțională a început să-și exercite mandatul, am asistat la o continuă erodare a capacității statului de a se impune în mod credibil ca actor respectat de propriii săi cetățeni. Și aceasta este o calamitate pentru democrație și pentru domnia legii”, explică Stanomir pentru Cotidianul.

Soluția propusă de consilierul lui Ilie Bolojan: sesizarea la CJUE

Vlad Gheorghe, consilier al premierului Ilie Bolojan, a făcut o postare scurtă pe Facebook, în care susținea că „Dominic rămâne primar dacă prin instanță sesizăm Curtea de Justiție a UE”.

L-am întrebat pe Liviu Drăgănescu dacă un astfel de scenariu este plauzibil. Acesta susține că simpla sesizare a CJUE nu îi oferă lui Dominic Fritz o prelungire.

„Nu, nu este un scenariu plauzibil și vă voi argumenta de ce. Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene se face în cadrul unui proces. Așadar, domnul Dominic Fritz trebuie să conteste, dar nu decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a constatat această situație juridică.

Domnia sa trebuie să conteste un act, dar aici se va face ope legis pierderea mandatului, un alt act, și în cadrul acelui proces, deci un alt proces, el trebuie să solicite, domnia sa, domnul Dominic Fritz, trebuie să solicite sesizarea CJUE. Sesizarea se dispune de către judecător.

Trebuie să facem aici distincția între sesizarea CEDO, unde partea sau în situația în care partea poate să meargă la CEDO după epuizarea căilor de atac din dreptul intern, în termenul prevăzut de lege, și sesizarea CJUE, care are alt mod de realizare.

Așadar, dacă ținem cont de textul care a trecut de Curtea Constituțională. Și anume că după 30 de zile, ope legis, adică în virtutea legii, domnul Dominic Fritz își va pierde mandatul, nu cred că este posibil ca să formuleze o nouă acțiune, să se dea un termen și instanța, pe baza argumentelor domnului Fritz, să sesizeze CJUE, iar după aceea să se și pronunțe CJUE. Simpla sesizare CJUE nu-i oferă o prelungire, ca să spun așa, pun ghilimelele de rigoare, a mandatului domniei sale de primar al municipiului Timișoara”, a explicat Liviu Drăgănescu pentru Cotidianul.

Toni Neacșu: Fritz se va judeca la CJUE, dar în calitate de cetățean simplu, pentru că mandatul său va înceta de drept la finalul celor 30 de zile

Nici Toni Neacșu nu crede că sesizarea CJUE l-ar putea salva pe Dominic Fritz din a-și pierde mandatul de primar al Timișoarei.

„Orice este posibil și sigur că are dreptul la toate căile de atac, dar acum, din punct de vedere practic vorbind, dacă această lege va intra în vigoare așa cum este ea acum, în maxim 30 de zile va trebui emis un ordin de prefect prin care se constată încetarea de drept a mandatului de primar.

Se constată încetarea de drept, chiar dacă acel ordin va fi atacat de primar în justiție, asta nu va duce la suspendarea lui. Altfel spus, se va judeca la CJUE sau oriunde dorește domnia sa, dar în calitate de cetățean simplu, pentru că mandatul său va înceta de drept la încetarea acelor 30 de zile.

Care vor fi soluțiile rămâne de văzut, sigur că inclusiv sesizarea CJUE este o atribuție exclusivă a instanței care ar urma să fie investită, să spunem, cu o cerere din aceasta de anulare a ordinului prefectului ca fiind nelegal”, explică Toni Neacșu.

Opinii separate în CCR pe „amendamentul Fritz”. Ce spune Simina Tănăsescu

Decizia referitoare la constituționalitatea amendamentului nu a fost unanimă în interiorul Curții Constituționale. Într-un interviu pentru Cotidianul, Simina Tănăsescu a explicat faptul că ea a considerat că amendamentul este neconstituțional. Șefa CCR a transmis, de asemenea, că vor exista între una și trei opinii separate pe această speță.

„Există o decizie a Curții, adoptată de o majoritate, dar aceea este decizia Curții, care susține că prevederea nu este neconstituțională. Vor exista una, două, trei, nu îmi este clar încă exact câte, dar vor exista și opinii separate care vor susține contrariul.

Pot încerca să explic de ce eu, personal, apreciez altfel, și în opinia separată pe care o voi redacta voi explica de ce cred că o astfel de prevedere este neconstituțională. Nu pot argumenta în sens contrar”, a spus Simina Tănăsescu în interviul acordat pentru Cotidianul.

Totuși, șefa CCR a ținut să precizeze că un atac la CEDO al legii nu va opri punerea în acțiune a efectelor actului.

„O hotărâre CEDO, în funcție de ce va stabili acea hotărâre, poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparații. Asta depinde, întâi, dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului ajunge la aceeași concluzie cu cea a petiționarului. Dacă ajunge la aceeași concluzie, rămâne de văzut ce măsuri de redresare ar putea stabili.

Sau, dacă ajunge la concluzia că, dimpotrivă, totul e în regulă, nu vor fi impuse măsuri statului român. Hotărârea CEDO nu are cum să aibă un impact direct, imediat, asupra deciziilor Curții. Aceste decizii ale Curții sunt definitive și sunt publicate în Monitorul Oficial.”

Citește și: INTERVIU Simina Tănăsescu, opinie separată în cazul Fritz

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.