Investițiile străine directe s-au prăbușit în ultimul an, în timp ce deficitul de cont curent a depășit 14 miliarde de euro. Economiștii Liviu Deceanu și Radu Georgescu explică ce riscuri majore pândesc leul și datoria publică.
Economiștii se iau cu mâinile de cap din cauza situației complicate a economiei. FOTO: Shutterstock
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Situația contului curent
al României a fost publicată la finele săptămânii trecute.
Veștile nu sunt deloc încurajatoare, ba din contră. Creșterea
deficitului de cont curent, adică, explicat pe înțelesul oricui,
raportul dintre banii care intră și cei care ies din țară, este,
consideră unii economiști, cea mai proastă veste pe care o putem
primi. Ea este în strânsă legătură cu o altă informație
oficială care arată că investițiile străine au scăzut în
România, în ultimul an, cu peste 80%. Nu întâmplător,
prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea,
a tras, într-un interviu pentru Agerpres, un semnal de alarmă în
această privință.
Paradoxul economiei românești: consum scăzut, importuri în creștere
În acest moment, asistăm
la un paradox românesc: deși consumul s-a prăbușit, importurile
au crescut. Acest lucru vine cu riscuri uriașe pentru economie și
poate împinge economia României în prăpastie.
Economiștii vorbesc despre
problemele mari și complicațiile care ar putea să apară pe acest
fond, într-un moment în care economia României este deja sufocată
de taxele și impozitele care sufocă mediul privat.
Economistul Liviu Deceanu
predă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și avertizează, în
analiza sa pentru „Adevărul”, în privința riscurilor.
„În pofida unor semne de
revigorare care există în economie și nu putem să le negăm, cum
ar fi controlul mai riguros al deficitului bugetar, și o să revin
la asta, deci, în pofida acestor semne, fragilitățile
macroeconomice sunt în continuare mari. Economia românească suferă
sau se chinuie, cum se zice în engleză, is struggling”, spune
Deceanu.
Deficitul de cont curent a depășit 14 miliarde de euro
Unele dintre marile
probleme identificate de Liviu Deceanu țin tocmai de deficitul de
cont curent.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Vorbind despre deficitul
de cont și riscurile sale, trebuie spus că reprezintă o problemă
mare. Datele arată că acest deficit, numai pentru prima jumătate a
anului a depășit 14 miliarde de euro. Deci în prima jumătate a
anului 2026, acest deficit a depășit 14 miliarde de euro. Este deja
în creștere față de trecut, când era în jur de 13, deci oricum
era mare. Este adevărat, vorbim de o problemă pe care o tot avem de
la Revoluție încoace, din anii ’90 încoace, dar care vedem că se
agravează tot mai mult”, mai spune el.
Acest deficit este finanțat
prin împrumuturi, ceea ce vine să pună presiune și pe datoria
externă a țării. Astfel, datoria României crește abrupt, iar finanțarea ei devine tot mai scumpă.
„Deficitul de cont, ca să
o spunem și pe asta, înseamnă că noi consumăm mai mult decât
producem, așa în linii mai simple, simplificat. O parte din
deficitul de cont curent, nu tot, dar o parte, e alimentat de un alt
deficit celebru: deficitul comercial. Asta provine de la balanța
comercială, importul vs. exportul, și e cronic. Adică importăm
mult, de exemplu bunuri de larg consum, asta am importat pe scară
largă încă din anii ’90, și exportăm relativ puțin. Deci
deficitul comercial e în parte responsabil pentru deficitul de cont
curent”, punctează expertul.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
El a comentat și
afirmațiile unuia dintre marii critici ai guvernului, economistul
Cristian Socol, și a explicat și al doilea factor care duce la
această situație.
„De asemenea, ca să luăm
toți factorii, și politica asta, care are și ea un sens, eu nu
spun că e total stupidă, dar are și efecte negative, wage-led
growth, aia ce o susținea domnul Socol: să tot sporim veniturile,
salariile, ca să creștem consumul. E adevărat ce spune, dar cu o
nuanță: din păcate, atunci când ai salarii mai mari, umflate
uneori artificial, tendința uneori e să cumperi nu produse
românești, ci bunuri din import, bunuri de larg consum. Ne luăm
aspiratoare și mașini de spălat din import. Și atunci adâncim și
mai tare deficitul comercial și, pe cale de consecință, deficitul
de cont curent”, subliniază Deceanu.
Prăbușirea investițiilor străine în România
O problemă la fel de mare este și
scăderea abruptă a investițiilor străine. Practic, investițiile
străine în România au scăzut cu 82% în ultimul an, ceea ce
reprezintă un semnal de alarmă și arată gravitatea situației. Practic, nu este un secret că orice economie care se confruntă cu o scădere atât de drastică a investițiilor străine arată un pericol uriaș la orizon.
„Al treilea component, al
treilea factor, sunt investițiile străine directe, care din păcate
sunt în scădere. Nu au evoluat foarte bine în ultimii ani. Deci
ăștia ar fi factorii”, punctează profesorul clujean.
În continuare, Liviu
Deceanu a vorbit și despre efectele acestui deficit enorm. El vorbește despre faptul că pe lângă datoria externă, presiunea pe cursul monedei naționale este tot mai mare.
„Una dintre problemele
mari este că acest deficit de cont se acoperă în principal prin
datorii externe. Și vedem, de fapt, că datoria suverană a României
e în creștere. Acum cred că e în jur de 60% din PIB datoria
suverană. Deci deja intrăm în zona, între ghilimele, portocalie.
Nu chiar roșie, dar veneam din zona verde, acum 10 ani aveam 20-30%
din PIB”, avertizează Deceanu.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Un alt efect este că acest
deficit de cont curent duce la devalorizarea monedei naționale în
raport cu euro și dolarul.
„Un alt efect este
presiunea pe cursul de schimb, de la leu-euro, dar și leu-alte
valute. Aici BNR a făcut eforturi susținute. Am văzut că totuși
a menținut euro în jur de 5 mult timp, trebuie să recunoaștem”,
mai spune el.
Pe măsură ce leul se devalorizează, crește riscul unui colaps al monedei naționale, chiar dacă deocamdată nu s-a ajuns în acest scenariu.
Vulnerabilitatea României în fața agențiilor de rating
Presiunea marilor agenții
de rating, care deocamdată au dat dovadă de clemență în cazul
României, este un alt efect. În realitate, există riscul ca aceste
agenții să ne retrogradeze ulterior, în pofida declarațiilor
victorioase ale autorităților. Asta înseamnă că România poate fi retrogradată la următoarea evaluare, ceea ce ar atrage un efect în lanț.
„Și ar mai fi un efect,
dar se pare că am scăpat deocamdată, asta s-a întâmplat recent:
acele evaluări ale agențiilor de rating. Deci riscul de țară
poate să crească când ai deficite de cont curent și atunci pot
să-ți degradeze nota suverană agențiile, Standard & Poor’s,
Fitch, Moody’s. Dar am văzut că deocamdată nu au degradat-o
totuși. Dar clar avem vulnerabilități în fața șocurilor
externe. Adică dacă se produce o criză internațională, suntem
destul de descoperiți din fragilitățile astea macro. Deficitul de
cont curent e o realitate românească constantă din ultimele trei
decenii și ceva, care din păcate pare că e așa, un blestem. Nu
reușim să scăpăm de el, cu componenta asta importantă, deficitul
comercial, de care am spus”, adaugă el.
România nu a scăpat nici
de deficitul uriaș din PIB, chiar dacă au fost făcuți câțiva
pași timizi. În lipsa unei reforme reale, situația nu se va
corecta de la sine. Reducerea deficitului prin creșterea taxelor și
a impozitelor nu poate fi o soluție pe termen lung, așa cum
încearcă România.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„În paralel cu deficitul
de cont curent, avem și deficitul bugetar, în continuare o
problemă. Acum, nu sunt multe de zis, că s-a tot vorbit în ultimii
ani. Ce putem spune este așa: că am avut o ușoară corecție în
2026, am văzut chestia asta, dar nu există motive de relaxare. Și
degeaba am o reducere a deficitului prin taxe mai mari. Asta nu ajută
economia”, e un alt semnal de alarmă tras de Liviu Deceanu.
Pentru a reduce acest
deficit, ar exista alte soluții, dar care nu au fost încă luate în
considerare de autorități, în realitate.
„Ar trebui să avem o
colectare mai bună și anumite cheltuieli publice reduse și bine
gestionate, atent selectate. Deci nu e un lucru extraordinar de
îmbucurător că am avut o ușoară corecție. Trebuie mers în
continuare pe drumul ăsta, dar nu gâtuind economia”, susține
Liviu Deceanu.
Măsurile luate de Cabinetul Bolojan au dus la reducerea investițiilor străine. Confruntate cu un mediu ostil, companiile evită să investească sau își amână planurile. În plus, există companii străine care își anunță exitul. Multe dintre ele se mută, ceea ce începe să aibă impact asupra locurilor de muncă, dar și a ritmului de creștere economică. Nu întâmplător, România se află în recesiune, iar riscul unei crize adânci crește de la o zi la alta. În același timp, crește numărul firmelor românești mici și mijlocii, ceea ce înseamnă și un șomaj mai mare și oameni care vor apela la serviciile sociale. Atragerea de noi investiții străine ar trebui evident să rămână o prioritate pentru economie.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Avertismentul economistului Radu Georgescu
Și economistul Radu
Georgescu, fost director financiar la o bancă de calibru în
România, s-a referit la această problemă și la raportul privind deficitul de cont.
„Acest raport este mult
mai important decât raportul privind PIB-ul. Probabil sunt cel mult
10 oameni în România care știu că PIB-ul poate fi manipulat
foarte ușor, prin raportarea la inflație. Se numește deflator.
Poți să faci ce creștere economică vrei, modificând deflatorul.
Contul Curent al României nu se poate manipula. Sunt, efectiv, banii
care intră în țară și ies din ea. Nu poți să manipulezi
extrasele bancare”, susține Georgescu.
El a remarcat un lucru extrem de îngrijorător pentru România și consideră că
măsurile guvernului au fost cât se poate de neinspirate, iar
cifrele oficiale o demonstrează. Datele recente privind aceste investiții străine arată o tendință îngrijorătoare.
„Deficitul de Cont Curent
al României a crescut în primele 6 luni ale anului 2026, comparativ
cu aceeași perioadă a anului 2025. Pe românește, în primele 6
luni au ieșit din România cu 14,2 miliarde de euro mai mult decât
au intrat. Toate agențiile de rating spun că deficitul de Cont
Curent este cel mai mare risc economic al României. „Experții
economici” de la TV și de pe internet se bucurau că se prăbușește
consumul în România. Că măsurile „geniale” ale Guvernului vor
reduce deficitul comercial și deficitul de Cont Curent. Surpriză!
Deficitul comercial și deficitul de Cont Curent nu au scăzut.
Dimpotrivă, au crescut”, mai spune acesta.
Mărturiile româncei care a fentat moartea în Siria și Ucraina ca să ajute victimele războiului: „Am văzut acolo demoni, dar și îngeri pe pământ” De ce cresc importurile pe fondul inflației ridicate
El explică motivele pentru
care acest consum intern s-a prăbușit realmente. Impactul generat asupra pieței de investiții străine se va simți în lunile următoare.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Deși consumul intern
s-a prăbușit, importurile au crescut. Este logic pentru cineva care
a pus mâna în viața lui pe o carte de economie. Și a înțeles
ceva din ea. Importurile au crescut, chiar dacă consumul intern s-a
prăbușit, deoarece pentru o firmă este mai rentabil să aducă
bunuri din exteriorul țării, cu o inflație de 2%, decât să le
producă în Romania, cu o inflație de 10%. De asemenea, este logic
că deficitul de Cont Curent a crescut. Investitorii străini își
mută banii din economiile cu inflație mare”, mai arată
Georgescu.
Faptul că investițiile
străine au scăzut cu 82% față de 2025 nu este singura problemă.
„De asemenea, în 2026 a
crescut valoarea dividendelor trimise de firmele străine în țările
de origine”,mai remarcă Radu Georgescu.
Și datele BNR vorbesc despre o scădere uriașă a investițiilor străine, ceea ce nu poate rămâne fără urmări. Pe termen lung, riscurile sunt uriașe.
Din această diferență, aproximativ 1,2 miliarde de euro provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde de euro din participațiile la capital, iar 1,1 miliarde de euro din creditele intra-grup.
Scăderea s-a concentrat în special în trimestrul al doilea. În acest interval, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, de 521 de milioane de euro, cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-21T15:04:07.269Z”,”page”:{„created_at”:”2026-08-19T18:57:11.447Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-08-19T18:57:12.918Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:271},”path”:”/stiri-interne/evenimente/pericolul-urias-care-ne-paste-dupa-scaderea-2550943.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”pericolul-urias-care-ne-paste-dupa-scaderea-2550943.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/pericolul-urias-care-ne-paste-dupa-scaderea-2550943.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}