Avertismentele privind baze militare folosite de SUA în România și Bulgaria au aprins dezbaterea publică. Ioana Constantin-Bercean, expert în Orientul Mijlociu, explică de ce Teheranul nu își permite o lovitură în Europa.
Rachetele iraniene îi îngrozesc pe bulgari Foto: EPA / EFE
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Amenințările
rachetelor iraniene asupra Europei și României au revenit abrupt în
prim-planul dezbaterii publice, după ce o analiză publicată de
Financial Times privind posibile ținte militare din regiune a fost
preluată masiv în spațiul mediatic autohton. Scenariul avansat de
publicația britanică, conform căruia Teheranul ar lua în calcul
lovirea unor ținte militare americane din Europa, inclusiv din
Bulgaria sau România, a alimentat rapid titluri alarmiste despre un
pericol iminent la Marea Neagră.
De unde ar veni amenințările
Conform datelor publicate, forțele iraniene au evaluat posibile
lovituri asupra activelor americane din sud-estul Europei, fiind
menționată Bulgaria (care a aprobat recent utilizarea bazei aeriene
Bezmer de către avioanele de realimentare ale SUA) și Cipru, unde
se află o bază aeriană britanică. De altfel, în Cipru o bază
aeriană britanică a fost atacată de o dronă în luna martie. Anterior, Iranul a transmis un mesaj și României. Încă din martie, Teheranul a avertizat România că punerea bazelor sale militare la dispoziția Statelor Unite ar echivala, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice. Mesajul a fost transmis atunci de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În ce privește amenințările la adresa Bulgariei, acestea nu au rămas fără răspuns. Autoritățile de la Sofia au întărit securitatea la Baza Aeriană
Bezmer, după apariția informațiilor potrivit cărora forțele
iraniene ar fi evaluat posibile ținte militare din sud-estul
Europei, printre care și obiective americane din Bulgaria.
Mai mult, NATO a răspuns și a transmis un mesaj de susținere
pentru Sofia, avertizând Iranul că va exista un răspuns din partea
alianței în cazul unui atac nesăbuit.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a reconfirmat joi
premierului bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului
asupra țării balcanice va fi interpretat ca un atac împotriva
întregii Alianțe Nord-Atlantice, așa cum stabilește principiul
apărării colective prevăzut la Articolul 5 din Tratatul
Atlanticului de Nord, potrivit EFE.
Mark Rutte a confirmat personal sprijinul deplin al NATO, precum
și disponibilitatea forțelor și mijloacelor de apărare ale
Alianței din regiune de a răspunde și de a neutraliza orice
amenințare la adresa statelor membre NATO, a transmis Guvernul de la
Sofia printr-un comunicat.
„Orice atac asupra unui stat membru NATO va fi considerat în
mod categoric un atac asupra Alianței, cu toate acțiunile care
decurg din Tratatul Atlanticului de Nord”, este mesajul central al comunicatului.
Ce baze folosesc SUA în Europa
Contextul tensiunilor este determinat de sprijinul logistic oferit
de unele state europene forțelor americane. În timp ce România și
Bulgaria au aprobat desfășurarea de avioane-cisternă americane la
bazele lor militare, abordarea la nivelul continentului este departe
de a fi uniformă.
După cum explică expertul în Orientul Mijlociu, Ioana
Constantin-Bercean, autoare a volumului „The Great Powers – Nuclear
Diplomacy toward Iran: 2003-2015”, în spațiul public autohton s-a
insistat cu precădere pe prima parte a titlului din Financial Times,
livrându-se un scenariu catastrofic, în timp ce nuanțele europene
au fost ignorate:
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„În peisaj apare și
Bulgaria care, la fel ca țara noastră, a permis utilizarea unor
premise interne de către forțele americane, în contextul
războiului din Iran. Și dacă tot suntem la acest capitol, merită
menționat că Spania, Italia, Elveția, Austria, Franța și
Portugalia fie au refuzat, fie au condiționat strict folosirea
bazelor în scopul de mai sus, iar țările nordice au menținut un
profil mai discret. Deși nu au fost raportate restricții formale
ale spațiului aerian din partea unor capitale precum Oslo sau
Stockholm, acestea și-au încadrat în mare parte pozițiile în
cadrul structurilor multilaterale NATO, evitând cu grijă o aprobare
directă sau unilaterală a atacurilor de pe propriile teritorii”,
explică Ioana Constantin-Bercean.
Ce urmăresc aceste mesaje
Mecanica preluării acestei știri și felul în care a fost
prezentată în spațiul public arată, spune experta, modul în care
panica și căutarea de audiență denaturează adesea analiza
strategică. În spatele titlurilor alarmiste se află însă o
tehnică veche de comunicare politică și de lobby internațional.
Ioana Constantin-Bercean nu crede că Iran va lovi Europa Foto: Arhivă personală
„Este de înțeles impulsul editorial, motivat economic, de a
utiliza conținut șocant, emoționant sau exagerat pentru a capta
atenția publicului. Grupurile media se bazează pe acest stil
deoarece știrile dramatice și titlurile strălucitoare generează
click-uri rapide, ratinguri mari și bani publicitari vitali într-o
lume digitală aglomerată”, punctează Ioana Constantin-Bercean.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Analista arată că titlul din Financial Times urmărește o cu
totul altă logică: cea de atenționare și de creare a unui
sentiment de pericol iminent care, instrumentalizat eficient, crește
sprijinul public pentru război.
„Titlul din FT are o altă logică: cea de atenționare, de
sensibilizare a publicului și de creare a unui sentiment de pericol
iminent, care, instrumentalizat eficient, ar crește popularitatea
războiului și a sprijinului pentru acesta. Strategia nu este deloc
nouă și a funcționat foarte bine în 2003, iar în perioada
2010-2015 a fost una dintre variabilele principale ale lobby-ului și
contra lobby-ului din jurul diplomației nucleare care a dus la
agrearea JCPOA. Am analizat în detaliu acest aspect în cartea «The
Great Powers Nuclear Diplomacy toward Iran: 2003-2015», publicată
în 2022”, adaugă cercetătoarea.
Va ataca Iranul România sau Bulgaria?
În ciuda discursului agresiv care vine uneori dinspre Teheran,
posibilitatea ca un stat membru NATO din Europa să devină ținta
unei lovituri militare directe este evaluată de specialiști ca
fiind practic nulă. Un astfel de pas ar schimba fundamental natura
conflictului, atrăgând Europa direct în război.
„Iranul nu va ataca nici România, nici Bulgaria, nici vreun alt
stat european. Desigur, cineva ar putea contraargumenta spunând că,
totuși, la începutul războiului, niște rachete și drone au
ajuns în Turcia și Cipru. Dacă am fost atenți, știm cum s-au
încheiat acele episoade. Desigur, este la fel de adevărat că în
structurile de putere de la Teheran există voci foarte agresive,
care împing în față astfel de scenarii. Însă raționamentul din
spatele lor este foarte fragil, iar strategia pe termen mediu și
lung una pierzătoare”, dă asigurări experta.
În plus, relația diplomatică dintre Bulgaria și Iran nu este
atât de tensionată precum ar putea să pară la prima vedere,
adaugă Ioana Constantin-Bercean:
„Relația diplomatică dintre Sofia și Teheran este una activă
și este completată de programe de schimb culturale, educaționale
și, în măsura în care sancțiunile o permit, economice.
Universitatea «Sf. Kliment Ohridski» din Sofia are o tradiție de
peste trei decenii privind studiile iraniene și organizează
frecvent diverse evenimente specifice. Iranul nu își permite să
intre în conflict direct cu europenii, deoarece un astfel de gest ar
însemna implicarea legitimă și neechivocă a acestora în război.”
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ce mesaje ascunse transmite Teheranul prin presă
Pe de altă parte, Ioana Constantin-Bercean consideră că
articolele din presa internațională de mare calibru nu apar într-un
vid, iar sursele folosite de jurnaliști sunt adesea canale indirecte
prin care regimul iranian testează sau transmite mesaje către NATO.
„Articolul original are doi autori, unul dintre ei fiind
corespondent al FT chiar din Teheran. Astfel, este aproape o
certitudine că regimul aprobă tacit această colaborare, ba chiar
permite unor «persoane apropiate» să transmită un anume tip de
mesaje Occidentului. Deci, atunci când «NATO răspunde» unor
astfel de amenințări, nu reacționează la un articol, ci transmite
un mesaj direct conducerii iraniene. Politica editorială internă
are și ea logica ei, iar cititorul sau telespectatorul are instrumente
suficiente la îndemână pentru a verifica narațiunea servită.
Însă cea mai mare parte a publicului nu o face: nu are timp, este
obosit, preferă să nu iasă din zona de confort a bulei sau
relatările care îi validează o idee deja insuflată de
influencerii preferați, specifici camerelor de rezonanță”,
conchide Ioana Constantin-Bercean.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-22T05:09:17.693Z”,”page”:{„created_at”:”2026-08-19T18:57:11.447Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-08-19T18:57:12.918Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:271},”path”:”/securitate-si-aparare/cat-de-probabil-este-un-atac-iranian-in-romania-o-2551369.html”,”pathArray”:[„”,”securitate-si-aparare”,”cat-de-probabil-este-un-atac-iranian-in-romania-o-2551369.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/securitate-si-aparare/cat-de-probabil-este-un-atac-iranian-in-romania-o-2551369.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}