„În privința extinderii obligației de a completa și depune declarațiile de avere de avere și cele de interese la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” (…) , Curtea constată că, de principiu, sintagma sus-menționată se poate referi la formele de conviețuire dintre persoane de sex diferit sau de același sex.”, arată Curtea

Astfel, explică CCR, în lipsa recunoașterii și protejării de către stat a formelor de conviețuire dintre persoane de sex diferit sau de același sex, statul nu poate lega consecințe juridice în raport cu aceste tipologii de relații. 

„Mai mult, nu poate impune drepturi sau obligații acestor parteneri de fapt în condițiile în care caracterizarea juridică a acestor relații informale nu este realizată.”, mai spune CCR.

Ce prevederi constituționale încalcă amendamentul AUR

Curtea dă dreptate Președintelui României, care a sesizat că norma „nu este clară”: „legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv – durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligației.”

Cu alte cuvinte, CCR spune că încadrarea în obligația de a completa declarația ține de autoaprecierea persoanei vizate. „Sub aspectul previzibilității conduitei, aceasta contravine art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, care impune ca legea să fie clară și accesibilă, astfel încât destinatarul să își poată adapta comportamentul.”

Mai mult, în cauză este necesară o apreciere personală a partenerului de fapt dacă se încadrează în sfera persoanelor care au relații asemănătoare acelora dintre soți. „Iar această autoapreciere este evaluată ulterior de ANI”

Astfel, se ajunge la situații în care ANI trebuie să  aprecieze dacă persoana în cauză are sau nu o „relație asemănătoare acelora dintre soți”, ceea ce este o încălcare a art.26 din Constituție.

„Totodată, astfel cum arată Președintele României, legea nu cuprinde criterii pentru caracterizarea juridică a acestor relații de fapt, astfel că este dificil de determinat sfera subiecților de drept la care se referă.”, se arată în motivare.

Formularea amendametului nu are o „precizie absolută”

Curtea precizează că, având în vedere „principiul aplicabilităţii generale a legilor”, formularea acestora nu poate prezenta o „precizie absolută” și că una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive.

„Mai mult, este posibil ca și cei doi parteneri să aibă puncte de vedere divergente cu privire la acest aspect; toate aceste aspecte indică o procedură marcată de un profund subiectivism din partea tuturor persoanelor implicate.”, conchide CCR.

CCR: amendamentul depășește scopul legitim legat de integritatea funcției

Curtea reține că expunerea publică a declarației de interese financiare a persoanelor menționate amendamentul depus de AUR „depășește cu mult scopul legitim al măsurilor referitoare la integritatea funcției publice”. 

Practic, notează instanța,  nu mai interesează averea persoanei în cauză, ci mai degrabă relația sa privată.

„Amendamentul Mirabela”, neconstituțional

Pe 18 august, Curtea Constituțională a decis că „amendamentul Mirabela” care introduce necesitatea completării declarației de interese pentru „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” este neconstituțional. Decizia s-a luat în unanimitate.

Astfel, amendamentul AUR prevedea: „Declarația de interese financiare a soțului/soției și pentru persoanele aflate în relații asemănătoare să fie publicată pe site-ul A.N.I”.

Mai mult, a fost declarată neconstituțională publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului/soției, iar, cu majoritate de voturi, și publicarea celor ale funcționarilor/demnitarilor vizați de lege.

Citește și

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.