Germania intenționează să cheltuiască aproape 12 miliarde de euro pentru dezvoltarea unui nou arsenal de arme cu rază lungă de acțiune, destinat în principal descurajării Rusiei, potrivit unor documente interne ale Ministerului Apărării consultate de Politico.
Noul arsenal ar urma să le ofere forțelor germane capacitatea de a lovi ținte aflate la sute sau chiar mii de kilometri în spatele liniei frontului. Printre acestea s-ar putea număra centre de comandă, baze aeriene, lansatoare de rachete și centre logistice.
Documentele interne descriu programul drept o prioritate majoră atât pentru Germania, cât și pentru NATO, într-un moment în care statele europene își consolidează rapid capacitățile militare pentru a descuraja ceea ce consideră a fi o amenințare în creștere din partea Rusiei.
Obiectivul este ca armata germană să poată lovi „mult în adâncimea dispozitivului unui adversar” și să își păstreze capacitatea de a răspunde cu arme convenționale, „sub pragul nuclear”.
Programul este împărțit în patru componente. Primele arme ar putea intra în dotarea armatei chiar de anul viitor, în timp ce cele mai sofisticate sisteme sunt dezvoltate împreună cu Marea Britanie și ar urma să fie disponibile la mijlocul următorului deceniu.
Documentele Ministerului Apărării estimează că pentru întregul program vor fi necesare „aproape 12 miliarde de euro”.
Banii nu au fost încă aprobați. Un alt document al ministerului precizează că estimările au fost transmise în cadrul procesului de elaborare a bugetului guvernamental.
Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze suma sau programele individuale.
„Măsurile la care faceți referire sunt, în general, supuse aprobării Bundestagului”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului pentru Politico. Acesta a precizat că ministerul va putea comenta mai multe după ce parlamentul va analiza proiectele.
Primele rachete ar putea fi livrate de anul viitor
Cea mai rapidă componentă a programului este dezvoltarea unei rachete de croazieră cu costuri reduse, pe care Germania intenționează să înceapă să o introducă în dotare în 2027.
Politico relata în luna iunie că Ministerul Apărării analiza rachete produse de startup-ul americano-israelian Covenant Industries, precum și de companii asociate Ucrainei.
Obiectivul Berlinului este să găsească arme care să poată fi cumpărate în număr mare și introduse rapid în serviciul militar.
Noile documente arată că planul a avansat.
Trei sisteme sunt menționate drept candidate: racheta Anthem produsă de Covenant, BARS, oferită de o companie ucraineană al cărei nume nu este dezvăluit, și Flamingo, produsă de compania ucraineană Fire Point.
Germania negociază deja contracte cu doi dintre furnizori și intenționează să primească primele rachete pentru testare și certificare anul viitor.
Berlinul pregătește, de asemenea, contracte-cadru pentru producția de serie care ar urma să înceapă ulterior.
Documentele descriu noua armă drept un sistem „eficient din punct de vedere al costurilor și, mai ales, produs în masă”, care ar urma să fie utilizat alături de rachete mult mai scumpe.
Strategia reflectă una dintre lecțiile pe care Germania spune că le-a desprins din războiul din Ucraina. Forțele ucrainene au folosit tot mai eficient drone și rachete pentru a ataca infrastructura militară rusă și rafinării aflate departe de linia frontului.
Ministerul german al Apărării spune că posibilitatea de a lovi obiective importante aflate mult în spatele liniilor inamice a devenit „indispensabilă pentru o descurajare credibilă”.
„Sistemele eficiente din punct de vedere al costurilor pot copleși apărarea antiaeriană a adversarului prin atacuri masive și au, prin urmare, o valoare operațională ridicată”, preciza ministerul.
Germania vrea să acopere „golul” Tomahawk
A doua componentă importantă a planului se bazează pe tehnologie americană.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat în Bundestag, la începutul lunii iulie, că Germania a ajuns la un acord cu administrația americană, în cadrul summitului NATO de la Ankara, pentru achiziționarea unor rachete de croazieră Tomahawk și desfășurarea lor pe teritoriul german.
„Închidem un gol strategic important în apărarea noastră”, a spus Merz, adăugând că Germania va continua, în paralel, să dezvolte propriile sisteme europene.
Potrivit documentelor interne, obiectivul Berlinului este să dispună până la sfârșitul acestui deceniu de o capacitate inițială bazată pe lansatoare americane Typhon echipate cu rachete Tomahawk.
Achiziția ar oferi Germaniei acces la un sistem cu rază lungă de acțiune deja testat, în timp ce alternativele europene sunt încă în dezvoltare.
Arme hipersonice dezvoltate împreună cu Marea Britanie
Ultimele două componente ale programului sunt dezvoltate împreună cu Marea Britanie.
Germania și Regatul Unit lucrează la o nouă rachetă de croazieră de înaltă performanță și la o armă hipersonică. Proiectele fac parte din acordul Trinity House, semnat anul trecut.
Documentele indică drept obiectiv obținerea unei capacități operaționale inițiale la mijlocul următorului deceniu.
Cele două guverne au anunțat deja că noile arme cu rază lungă de acțiune ar trebui să poată lovi ținte aflate la peste 2.000 de kilometri distanță.
Acest proiect reprezintă cea mai mare parte a estimării financiare actuale a Germaniei.
Un document intern alocă aproape 9 miliarde de euro pentru dezvoltarea și achiziția acestor arme, precum și alte 182 de milioane de euro pentru menținerea lor în serviciu.
Alte 1,8 miliarde de euro sunt prevăzute pentru dezvoltarea și achiziționarea de rachete de croazieră, iar 97 de milioane de euro pentru întreținerea acestora.
Sumele însumează aproximativ 11 miliarde de euro. Alte documente ale Ministerului Apărării estimează însă necesarul total la „aproape 12 miliarde de euro”.
O schimbare majoră pentru strategia militară germană
Pentru Germania, programul reprezintă o schimbare importantă de strategie.
În loc să aștepte dezvoltarea unui singur sistem european de rachete, Berlinul intenționează să construiască un arsenal diversificat: rachete mai ieftine, care pot fi produse în număr mare, rachete americane Tomahawk disponibile într-un termen mai scurt și sisteme europene mult mai avansate, care ar urma să intre în serviciu ulterior.
Programul este lansat într-un moment în care liderii militari germani avertizează că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca teritoriul NATO până la sfârșitul acestui deceniu.
Strategia Berlinului este ca, în cazul în care descurajarea militară eșuează, infrastructura militară rusă să nu poată fi considerată protejată doar pentru că se află la sute sau mii de kilometri de linia frontului.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent