În ultimii 10 ani, în România s-au construit aproximativ 800 de kilometri de autostradă și drum expres, doar că, în unele cazuri, nu au fost construite benzinării și spații de servicii necesare pentru șoferii care tranzitează aceste drumuri.
În cazul Autostrăzii A3 București-Ploiești, au trecut chiar 14 ani de la inaugurare, iar pe traseul de aproximativ 60 de kilometri nu există nicio benzinărie sau toaletă funcțională.
Abia în iunie anul acesta, Horațiu Cosma, secretar de stat în ministerul Transporturilor, a anunțat că a început proiectarea primelor 6 spații de servicii de pe Autostrada A3 la Moara Vlăsiei (stânga/dreapta), Ștefăneștii de Jos (stânga/dreapta) și Gruiu (stânga/dreapta).
Autostrada A3 nu este însă singura pe care nu sunt spații de servicii, dar mai ales benzinării. A7 continuă lipsurile întâlnite pe A3. Practic, cine merge de la București până la Adjud, cât este deschis până acum din Autostrada Moldovei, șoferii nu au nicio benzinărie pe parcursul celor peste 240 de kilometri. Totuși, față de A3, există spații de odihnă și toalete.
Statul român, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), are obligația de a identifica zonele în care se pot construi aceste spații de servicii, să facă exproprierile necesare, să amenajeze platformele de bază (parcările) și să scoată spre concesiune loturile destinate benzinăriilor.
Apoi intervin companiile private, adică benzinăriile, care licitează pentru fiecare dintre aceste spații. Cel care câștigă cesiunea pe termen lung, de obicei între 20 și 30 de ani, investește capital propriu și construiește efectiv stațiile de distribuție a carburanților, dar și toalete moderne, magazinele, dar și punctele de încărcare electrică.
Ziare.com a discutat cu Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructura, pentru a înțelege de ce ajungem să așteptăm câțiva ani până să avem spații de servicii și benzinării pe cele mai noi autostrăzi din România. Acesta explică faptul că ”vina” este împărțită între compania de drumuri și distribuitorii de combustibil.
”Într-o primă fază trebuie dat în folosință un spațiu de servicii pentru ca șoferii să poată opri, să se poată odihni și eventual să mănânce ceva din ce au deja în mașină. Mai apoi, benzinăriile trebuie concesionate. Se face licitație, iar la licitație vin benzinăriile care fac partea de distribuție. Însă, ca să vină trebuie să ofere pe niște condiții care le convin”, explică acesta.
Ionuț Ciurea mai spune că ceea ce pentru stat este o obligație, pentru benzinării este o afacere, iar de multe ori o benzinărie pe autostradă poate fi mai puțin profitabilă decât una într-un oraș mare sau într-un oraș mai mic unde deține monopol.
”Ca să vină cineva la aceste licitații trebuie să faci condițiile de participare cât de cât decente, să nu ai contestații, amânări, să nu riști să nu-ți vină nimeni. Benzinăriile mari au anumite marje de profit. Își fac investițiile în funcție de zona în care au nevoie de o unitate nouă în rețeaua lor. Își calculează câți oameni merg pe autostrada respectivă și cam câte spații sunt. Din asta rezultă o anumită cerere. Dacă cererea le acoperă investițiile la un nivel de profit decent, licitează, dacă nu, nu se prezintă la licitație. Nu este bătaie pe spațiile de pe autostrăzi pentru că condițiile nu sunt foarte atractive pentru distribuitori”, mai explică specialistul în infrastructură.
În plus, acesta explică faptul că benzinăriile iau în calcul toate costurile pe care le impune construirea unui punct de distribuție între două orașe, inclusiv mobilitatea angajaților și ușurința cu care se poate face mentenanța și se pot rezolva anumite probleme tehnice.
”Dacă ai spațiu de servicii undeva între două orașe mari și distanța între ele este relativ mare, este destul de greu să-ți aduci angajați acolo. Benzinăriile își iau în calcul toate chestiunile acestea, trebuie să fie profitabil pentru ei. Dacă au în altă parte o variantă de a-și deschide o unitate la un cost mult mai mic sau semnificativ mai mic și la un risc mai mic, atunci evident că nu vor lăsa locația respectivă să liciteze pe autostradă doar pentru că este un drum nou construit”, mai explică Ionuț Ciurea.
Pe de altă parte, directorul Asociației Pro Infrastructură spune că deși o autostradă poate avea un trafic ridicat, asta nu înseamnă automat și profit ridicat pentru distribuitorii care au benzinării acolo. Majoritatea oamenilor alimentează la plecarea din orașul sau localitatea în care alimentează de obicei și doar în situații de urgență sau atunci când au de parcurs distanțe foarte lungi, ajung să alimenteze pe drum.
”Chiar dacă pare că pe autostrada ai trafic, câți se opresc până la urmă să alimenteze?! Nu se compară cu o unitate deschisă într-un oraș mare sau chiar într-un oraș mai mic, dar unde ai cumva un monopol. Majoritatea șoferilor alimentează în orașe pentru că se știe că la benzinăriile de pe autostrăzi tarifele sunt puțin mai mari. Atunci când aproape rămâi în pană, nu te mai uiți la câțiva bani și alimentezi. Acolo benzina întotdeauna o să fie un pic mai scumpă decât în oraș pentru că și pentru benzinării sunt niște costuri mai mari” afirmă Ionuț Ciurea..
În tot acest context, specialistul în infrastructură consideră că statul este cel care trebuie să propună condiții mai avantajoase pentru benzinării care să facă investiția rentabilă pentru companie și în același timp să răspundă la nevoile românilor care vor să se bucure de o rută de transport mai rapidă și mai sigură.
”Este un joc al numerelor. Câți sunt cei care nu alimentează în oraș pentru că știu că găsesc benzinărie pe drum?! Răspunsul retailerilor este ”nu prea mulți” încât să se justifice niște costuri suplimentare față de alte opțiuni pe care le au. Când ai opțiunea A7, A3, A1 și atâtea orașe, alegi locația unde costurile sunt mai mici, unde nu trebuie să trimită echipe speciale de mentenanță, unde locația este aproape de oraș. Este un întreg raționament în spatele ofertelor”, concluzionează Ionuț Ciurea pentru Ziare.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent