România traversează cel mai bun an
din istorie din punct de vedere al producțiilor agricole, în ciuda
secetei și a temperaturilor ridicate care s-au instalat după
jumătatea lunii iulie. Cezar Gheorghe, expert în agricultură în
cadrul AGRIColumn, a explicat pentru „Adevărul” că performanța
acestui sezon are la bază precipitațiile acumulate timp de aproape
zece luni, adaptarea fermierilor după anii secetoși 2020-2025 și
schimbarea structurii suprafețelor cultivate, cu o orientare mai
mare către culturile de toamnă. „Niciodată în istoria sa,
România nu a avut asemenea volume la grâu, orz și rapiță”,
spune specialistul.
România are producţii agricole record în acest an. Foto: Shutterstock
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Povestea frumoasă merită spusă.
Pentru că merită să evidențiem
și lucrurile bune. Niciodată în istoria sa, România nu a avut
asemenea volume la grâu, orz și rapiță”, explică Cezar
Gheorghe.
Potrivit specialistului, explicația
pentru producțiile foarte mari din acest an trebuie căutată încă
din toamna lui 2025. „Totul a început în septembrie 2025, când
precipitațiile au început să vină în România. Necontenit, în
valori deosebit de ridicate. Iarna a marcat la rândul său un volum
de precipitații sub formă de zăpadă. Iar povestea a continuat în
primăvară, cu niveluri însemnate cantitativ de precipitații, ce
au continuat până în zona de 10 iulie 2026”, spune el.
Cantitatea de apă acumulată în
această perioadă a avut un rol important pentru culturile agricole,
întrucât ploile au continuat până în apropierea momentului în
care seceta și temperaturile ridicate au început să se facă
simțite. „Am avut ploi până pe 10 iulie, iar apa a fost stocată
în sol. Porumbul nu a fost afectat, floarea soarelui a avut apă. Se
va recolta în câteva zile”, afirmă Cezar Gheorghe.
Specialistul subliniază că evoluția
din România a fost diferită față de ceea ce s-a întâmplat în
alte zone ale Europei. „În vestul Europei a fost rău, la noi nu.
Precipitațiile cumulate în sol au făcut ca să avem o producție
foarte bună”, a spus el.
Căldura
a ajuns în România după ce culturile de toamnă acumulaseră apa
necesară
Și din punct de vedere al
temperaturilor, sezonul a avut o evoluție care a avantajat
culturile. „Din punct de vedere al temperaturilor, România a fost
ferită până în zona de 15-20 iulie de temperaturi ridicate, zidul
de căldură ce a cuprins Europa s-a oprit la frontiera de vest a
României”, explică expertul.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Nu toate regiunile țării au fost însă
ferite de efectele secetei și ale temperaturilor ridicate. „Firește
că vestul țării, adică județele Arad, Timiș și Bihor, au
suferit de secetă și căldură. Însă am spune că, în planul
general, vestul a fost cel defavorizat în acest sezon, dar restul
țării a acumulat precipitații pe parcursul a 10 luni la rând”, a adăugat expertul în agricultură.
Astfel, momentul în care seceta și
căldura s-au instalat mai puternic a venit după ce culturile
beneficiaseră deja de cantități importante de apă.
Fermierii
au schimbat momentul însămânțărilor după anii de secetă
O altă explicație pentru producțiile
obținute în acest sezon ține de modul în care fermierii români
și-au adaptat lucrările agricole după mai mulți ani marcați de
secetă.
„Revenind la producții, trebuie să
știm că fermierii români s-au adaptat. Și au efectuat două
lucruri. După anii ce au marcat prin secetă, 2020-2025, au împins
însămânțările de toamnă cât mai târziu. Pentru a beneficia de
precipitațiile ce trebuiau să sosească în lunile
octombrie-noiembrie”, a declarat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.
Potrivit specialistului, această
modificare a calendarului de însămânțare a avut efecte care nu
s-au limitat doar la disponibilitatea apei pentru culturi. „Aici
beneficiile au fost duble, economii din neutilizarea insecticidelor
la rapiță și din combaterea dăunătorilor la grâu au fost
substanțiale”, spune expertul.
Fermierii au mizat, astfel, pe
precipitațiile de toamnă și au adaptat momentul înființării
culturilor la condițiile pe care le-au întâlnit în ultimii ani.
Mai
mult grâu, orz și rapiță, mai puțin porumb
A doua schimbare importantă a fost
legată de suprafețele alocate diferitelor culturi. „Al doilea
lucru pe care l-au făcut fermierii a fost de creștere a alocării
suprafețelor pentru grâu, rapiță și orz în detrimentul
porumbului și soiei din primăvară. Aici a fost din nou o cheie
importantă de control. Pentru că culturile de toamnă au adus
volume importante, precum am spus, cele mai mari din istoria
României”, a adăugat el.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Cifrele prezentate de Cezar Gheorghe
arată creșteri importante la principalele culturi de toamnă: „Astfel, la grâu România a recoltat 13,4 milioane de tone, față
de 13 milioane de tone sezonul precedent. La rapiță, România are
un record impresionant, 3,52 milioane de tone față de 2,8 milioane
de tone sezonul precedent. La orz am recoltat 3,4 milioane de tone
față de 3 milioane de tone sezonul precedent”.
În același timp, culturile de
primăvară au pierdut suprafață, iar cea mai mare reducere a fost
înregistrată în cazul porumbului. „Culturile de primăvară au
fost reduse astfel ca suprafață. Porumbul a fost redus cel mai
dramatic, de la o medie de 2,65 milioane hectare, consemnată între
2017-2022, porumbul a fost cultivat doar pe 1,6 milioane hectare. O
scădere însemnată”, a explicat expertul.
Această reducere a suprafeței
cultivate cu porumb a fost însoțită de o concentrare a culturii în
fermele care aveau acces la irigații. „Însă tocmai această
scădere a făcut loc performanței. Căci porumbul a fost însămânțat
de cei care au instalații de irigații”, a explicat Cezar Gheorghe.
Floarea-soarelui
intră la recoltare cu estimări foarte bune
În cazul florii-soarelui, suprafața a crescut ușor față de sezonul precedent. „Semințele de floarea-soarelui au crescut puțin în suprafață de la an la an. Și astfel am ajuns la o suprafață de 1,17 milioane hectare, față de 1,1 milioane hectare, sezonul precedent”, adăugând că urmează recoltarea în câteva zile, iar „estimările sunt extrem de bune, 2,6-2,7 milioane tone.”
Specialistul precizează însă că
evoluția nu este uniformă în toate regiunile. „Sigur că în
anumite zone randamentele au scăzut din cauza secetei și a
căldurii, dar România a arătat superb prin peisajele generate de
câmpurile cu floarea-soarelui. Am avut o Românie galbenă prin
rapiță și din nou galbenă prin calatidiul florii-soarelui”, spune specialistul în agricultură.
Și în cazul porumbului, estimarea
este una importantă, chiar dacă suprafața cultivată a fost mult
redusă: „La porumb, ținând cont de cele spuse mai sus, vedem o
producție de 7,8-8 milioane de tone. Nu mai avem nici aici prea mult
de așteptat până la recoltare, totul depinde de epoca de semănat
și de hibrizii aleși, timpurii sau tardivi”.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
România,
singura țară europeană care a crescut volumele
Cezar Gheorghe plasează rezultatele
României în contextul producțiilor europene și spune că evoluția
țării este diferită față de cea a celorlalte mari producătoare: „Dacă poziționăm România în Europa, putem spune fără a greși
următoarele. Toate țările europene au redus producțiile, pe toate
culturile. România este singura țară europeană ce a crescut
volumele”.
Un exemplu este cultura porumbului din
Franța. „În acest an, România a depășit Franța la cultura
porumbului. Căci Franța, din cauza secetei și a căldurii
infernale, a redus proiecția de la 13 milioane de tone la doar 7
milioane de tone. Este adevărat că și fermierii francezi au redus
suprafața alocată porumbului, cu 0,3 milioane hectare”, a spus Gheorghe.
În ceea ce privește calitatea grâului, specialistul explică scăderea ponderii grâului de panificație prin condițiile meteo din primăvară și din perioada premergătoare recoltării. „Este adevărat că grâul românesc nu a mai avut ponderea în calitate ca anul trecut, când am avut 78% grâu de panificație și 22% grâu furajer. Anul acesta avem 58-60% grâu de panificație, iar diferența este alocată grâului furajer. Avem aceste rezultate din cauza temperaturilor reduse pe perioada primăverii și a precipitațiilor ce au spălat la propriu calitatea înainte de recoltare”, a explicat Cezar Gheorghe.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Prețurile
au crescut, dar și costurile au urcat
Rezultatele bune de producție au venit
într-un context în care fermierii au avut și costuri mai mari.
„Este adevărat că costurile au crescut pe fondul crizei din
Hormuz, referindu-ne la îngrășăminte și combustibil”, a spus el, indicând însă și o serie de efecte favorabile pentru agricultura
românească, inclusiv cele asociate situației din bazinul Mării
Negre. „Însă România a avut și beneficii. Inclusiv din actuala
criză din bazinul Mării Negre, unde Ucraina și Rusia sunt blocate
în export, datorită atacurilor reciproce asupra terminalelor și
asupra navelor comerciale”, a adăugat expertul.
Una dintre consecințele menționate de
specialist este creșterea prețurilor la rapiță: „Vorbim despre
elevarea prețurilor la rapiță pentru că această marfă intră în
componenta complexului de biocombustibil și, în mod automat, când
petrolul crește, cresc și cotațiile rapiței. Notăm o diferență
pozitivă de 50-60 euro pe tonă.”
În cazul grâului românesc, avantajul
de preț față de marfa provenită din Ucraina sau Rusia este,
potrivit lui Cezar Gheorghe, de asemenea important. „În cazul
grâului, marfa românească are un avantaj net față de cea
ucraineană sau rusească. Diferențele ajung și la 50-60 USD/tonă
în favoarea grâului românesc”, a precizat expertul.
Paradoxul agriculturii românești: Îi putem hrăni pe alții, dar mâncăm de la ei. Explicațiile unui expert Logistica
reduce însă avantajul obținut de fermieri
Creșterea producțiilor și nivelurile
de preț nu se reflectă integral la prima verigă a lanțului,
deoarece costurile logistice au crescut.
„Trebuie deci să vedem și
aceste lucruri, pentru că ele sunt perfect valabile și există
astăzi în piața de agribusiness. Logistica însă taie mult din
aceste niveluri.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Costul
combustibilului și penuria creată prin dirijarea trenurilor și a
autocamioanelor către fluxurile ucrainene taie foarte mult la prima
verigă, adică la fermieri, a spus el.
În această situație, producțiile
mari și prețurile mai bune sunt însoțite de costuri suplimentare.
„Ca de obicei, nu poți să le ai pe toate. Pe de o parte ai volume
foarte ridicate, nivel de preț pe care nu-l așteptam, compensat
negativ de costuri logistice și de costuri cu întreținerea
culturilor de toamnă și de înființarea culturilor de primăvară”, a adăugat Cezar Gheorghe.
România
își păstrează poziția de lider al exporturilor agricole din UE27
România a încheiat, potrivit
specialistului, al doilea an consecutiv pe primul loc în ceea ce
privește exporturile din UE27 pentru mai multe categorii de produse
agricole. „Și mai este ceva, România a terminat al doilea an
consecutiv, conducând exporturile EU27. La grâu, porumb, rapiță,
semințe de floarea-soarelui. Și cumulat la grâu-orz-porumb.”
Cezar Gheorghe indică atât
avantajele, cât și limita unei astfel de poziții. „E bine sau
nu? Pe de o parte da, pentru că astfel se consolidează poziția
României și a portului Constanța în regiune. În condiția în
care avem consumul intern limitat și volumul recoltat ridicat.
Pe de altă
parte nu reținem valoarea adăugată din oleaginoase. Care este
extrem de ridicată și la rapiță și la semințele de
floarea-soarelui.
Ca notă finală, România a plecat ca din
pușcă și în acest sezon la capitolul exporturi, având deja
exportate de la 1 iulie 2,35 milioane tone grâu, 1,6 milioane tone
orz și 0,8 milioane tone rapiță”, a explicat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-23T15:05:06.044Z”,”page”:{„created_at”:”2026-08-19T18:57:11.447Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-08-19T18:57:12.918Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:271},”path”:”/economie/romania-are-productii-record-desi-seceta-a-lovit-2550609.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”romania-are-productii-record-desi-seceta-a-lovit-2550609.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/romania-are-productii-record-desi-seceta-a-lovit-2550609.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}