Sambata, 25 Octombrie 2025, ora 03:04
6994 citiri
Jumătate dintre elevii din România spun că nu mai pot controla timpul petrecut pe rețelele sociale. FOTO: Pexels
Jumătate dintre elevii din România spun că nu mai pot controla timpul petrecut pe rețelele sociale. Potrivit Raportului European ESPAD 2024 al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA), citat de ANPCDDA, dependența de social media este mai frecventă în rândul fetelor (58%), în timp ce băieții manifestă mai des dependență legată de jocurile video.
Ziare.com a luat legătura cu Rodica Afrăsinei, psihoterapeut relațional, pentru a ne explica modul în care se manifestă dependențele și ce îi ghidează pe adolescenți în acea direcție.
„Canalele de social media și jocurile video sunt un prilej extrem de favorabil pentru ca aceștia să fie parte din grupurile importante pentru ei. Dacă aceștia au variante sănătoase multiple și accesibile prin care să își îndeplinească nevoile reprezentative perioadei, nu vor ajunge să se adâncească într-un singur comportament. Gaming-ul și social media pot fi resurse sănătoase dacă sunt folosite la vârsta adecvată și în forme potrivite pentru adolescenți.
În cazul adolescenților, este foarte important de menționat nevoia de a aparține grupului de persoane de aceeași vârstă și de a încerca lucruri noi și îndrăznețe sau riscante, nevoi care devin prioritare în această perioadă. Asta înseamnă că adolescenții au nevoie de sprijin emoțional, limite ferme și ghidaj blând și de mai multe puține lecții și prelegeri despre ce o să pățească dacă se droghează. Capacitatea lor de a anticipa consecințele pe termen lung este redusă, nefiind încă suficient de dezvoltați la nivel cerebral pentru o astfel de înțelegere în profunzime.
Dacă pornim dintr-un loc de înțelegere a motivelor pentru care au aceste tendințe și dependențe, putem să-i educăm dintr-un loc de respect, să-i susținem cu înțelepciune și să colaborăm cu ei pentru a se dezvolta optim. Discuțiile deschise, evitarea pedepselor, oferirea alternativelor de exprimare anonimă și activitățile de grup ghidate de cadre bine instruite și intenționate pot aduce plus valoare și pot reduce frecvența comportamentelor adictive și riscurile asociate”, a transmis aceasta.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camereAlcoolul, cea mai răspândită dependență în rândul adolescenților
Alcoolul rămâne cea mai răspândită substanță în rândul adolescenților europeni: studiul ESPAD 2024 arată că, în medie, 73% dintre elevii de 15–16 ani au consumat alcool cel puțin o dată în viață. Tot conform ESPAD 2024, 26% dintre adolescenții de 15–16 ani au fumat țigarete din tutun în ultimele 30 de zile, față de o medie europeană de 18% — România ocupă locul 4 în Europa la acest indicator.
De asemenea, raportul semnalează o creștere îngrijorătoare a consumului de țigări electronice în cele 37 de state studiate, aproape jumătate dintre adolescenți încercându-le cel puțin o dată. Media țărilor participante este de 44%, dar există diferențe mari între state, de la 22% până la 57%. În privința jocurilor de noroc, 23% dintre elevii de 15–16 ani au declarat că au pariat în ultimele 12 luni (în săli, online sau ambele). Cele mai mari rate se înregistrează în Italia (45%), Islanda (41%) și Grecia (36%); România este puțin peste media europeană, cu 25%. Băieții pariază mai frecvent decât fetele — la nivel european 29% dintre băieți față de 16% dintre fete; în România proporția este 34% pentru băieți și 16% pentru fete.
Consecințele pe termen lung
Rodica Afrăsinei a avertizat cu privire la consecințele pe termen lung din cauza acestor dependențe.
„Consumul de alcool și alte substanțe din timpul adolescenței are repercursiuni pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea creierului. De exemplu, alcoolul, fumatul și canabisul pot afecta atenția, inhibiția (capacitatea de a te abține, pe scurt) și ablitățile cognitive. În general, în momentul în care un comportament devine adictiv, ceea ce se întâmplă la nivelul creierului este că se „dă peste cap” sistemul care ne ajută să simțim plăcere, ceea ce se traduce în dificultăți de a obține plăcere prin căi naturale, ajungând să depindem tot mai mult de comportamentul adictiv pentru a genera o plăcere sau o alinare temporară. Acest lucru este cel mai ușor de observat la fumat sau la scrolling, dependențe foarte încurajate social, pentru că ajungem să ne dăm „doze” mici de plăcere pentru a trece prin zi.
Un lucru pe care nu trebuie să îl uităm este că oamenii sunt predispuși la dependențe atunci când au nevoi de bază emoțională cronic neîndeplinite – când sunt singuri cu emoțiile lor, când sunt neînțeleși, când trec prin abuzuri, neglijență și nedreptate, când nu se pot exprima în mod potrivit și așa mai departe. Mulți dintre adolescenți încă nu au o voce puternică pe care o pot folosi pentru a cere aceste lucruri sau dacă o au, poate nu sunt ascultați. Așadar, ajung să își găsească refugiul în ce este la îndemână – țigări, social media, alcool etc. Remediul pentru această problemă este ca adulții să le ofere adolescenților medii sigure, incluzive, cu acces la sprijin psihologic și medical”, a conchis psihoterapeutul.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent