Incendiile devastează Serbia de mai bine de o lună. Au ajuns în atenția Europei abia după ce norul de fum a ajuns, săptămâna trecută, la Sofia și a întunecat orașul.
Statul vecin s-a luptat fără succes cu flăcările săptămâni la rând, iar președintele Vučić a refuzat să ceară ajutor internațional, pe motiv că Serbia are tot ce-i trebuie pentru a stinge focul.
– articolul continuă mai jos –
Abia după ce situația a scăpat de sub control, Vučić a cerut sprijin. Mai întâi la Moscova, apoi la Uniunea Europeană.
Și chiar și în al 12-lea ceas, președintele Vučić a jucat, în continuare, cartea mândriei naționale.
Pe 23 august a mers la Deliblatska Peščara, s-a întâlnit cu pompierii, a stat cu ei la masă. Și în timp ce elicopterele din România, Cehia și Slovacia zburau deasupra sa și aruncau apă ca să stingă incendiul, Vučić vorbea despre Serbia ca superputerea Europei în materie de stingere a incendiilor.
„„În ceea ce privește uneltele și echipamentele, suntem un gigant european. Elicopterele pe care le-am primit din Europa pentru stingerea incendiilor sunt mai slabe decât ale noastre și au o capacitate de încărcare mai mică decât a noastre”, le-a spus Vučić pompierilor, citat de postul N1Tv.
Mândria națională i-a costat pe sârbi mii de hectare de vegetație pârjolite, localități evacuate, oameni și animale care au fugit din calea flăcărilor.
sursa: Ministerul sârb de Interne
Un incendiu care nu a putut fi stins timp de o lună
Pe 21 iulie a fost raportat primul incendiu în Deliblatska Peščara, o zonă nisipoasă acoperită de vegetație, situată în sud-estul regiunii Voivodina din Serbia, în provincia Banatului Sudic, aproape de granița cu România. Focul e stins.
Pe 5 august, Deliblatska Peščara, a reizbucnit cu putere. A fost momentul în care situația a devnit cu adevărat critică. Până seara, focul s-a extins la aproximativ 700 ha.
În zilele următoare, incendiul a continuat să se extindă și a ajuns rapid la peste 1000 de hectare.
Sursa foto: Uros Arsic / AFP / Profimedia
Pe 16 august, întrebat de ce nu cere ajutor internațional, Alexander Vučić dă toate asigurările că Serbia dispune de suficiente forțe și că nu este nevoie de ajutor extern.
Trei zile mai târziu, un avion rusesc Iliușin aterizează la Niș, în ajutorul pompierilor sârbi. Incendiul din Voievodina se întindea deja pe mai mult de 3.500 de hectare.
Abia pe 20 august, Vučić a cerut ajutor și Uniunii Europene. O zi mai târziu, România, Cehia, Germania și Slovacia au trimis deja primele ajutoare.
Vučić a cerut ajutor mai întâi Rusiei
La aproape o lună de când incendiul din Voievodina înghițea hectare după hectare de vegetație, și după ce presiunea internă a crescut, Aleksander Vučić a cerut ajutor Rusiei.
De ce Rusiei?
„Pentru a obține un capital politic ieftin, a cerut ajutor Rusiei. De aproape o lună, auzim de la oficialii regimului că incendiul este sub control și că cetățenii nu au nimic de temut, iar apoi, la aproape o lună după izbucnirea incendiului, se solicită ajutorul Rusiei, tocmai pentru că Aleksandar Vučić poate beneficia politic de ajutorul Rusiei”, spune avocatul Nikola Lakić, unul dintre cei mai vocali critici ai președintelui Serbiei, pentru nova.rs.
„În acest moment era mai benefic pentru el ca rușii să apară primii”, a spus deputatul Zdravko Ponoš, fost șef al Statului Major al Serbiei, la N1Tv.
Avionul Iliușin 76 trimis de Moscova în sprijinul Serbiei a survolat Bulgaria, deși aeronavele rusești au interdicție de intrare în spațiul Uniunii Europene. Și a creat și o controversă.
Pe 21 august, analistul militar Martin Tabakov, a scris pe pagina sa de Facebook că avionul guvernamental rus care a traversat Bulgaria în drum spre Serbia a survolat intenționat baza aeriană Bezmer.
„Când se urmărește traiectoria avionului rusesc Il-76TD (număr de bord RA-76841) pe cerul bulgar, se observă o schimbare interesantă în mișcarea sa. La nord de Nessebar, acesta deviază spre sud-vest și trece prin Iambol și baza aeriană Bezmer, situată la 10 km vest de oraș. Acest lucru este demonstrat de datele sale de zbor, urmărite prin intermediul sistemului de urmărire ADS-B Exchange”, a scris analistul.
Ministerul Transporturilor din Bulgaria a reacționat imediat și a negat informația publicată de Tabakov. Avionul rusesc a respectat ruta aprobată și nu a survolvat baza Bezemer.
În aceeași zi, pe 21 august, avioanele americane de realimentare care staționau la baza Bezmer au plecat, deși misiunea lor, agreată de statul bulgar, urma să se încheie în octombrie.
Ministrul bulgar al Apărării a susținut, însă, că retragerea avioanelor fusese anunțată deja și că Sofia lucra „în sincronizare” cu Washingtonul.
Vučić a apelat, în sfârșit, și la Uniunea Europeană
„Pompierii români au intrat în Grebenac. Eu m-am pregătit cu mâncare, dar nu au stat; s-au grăbit. Am vorbit cu ei. Întră în pădurea din Grebenac. Focul nu s-a stins cum trebuie; arde mocnit. De aici și explicația că a fost mult fum”, a scris o femeie din Grebanac, pe pagina sa de Facebook.
Și a postat un video cu mașina pompierilor români.
„Sunt ai noștri. Uitați-vă, stema României, ai noștri!”, se aude în comentariul de pe fundal.
Este doar una din sutele de postări în care sârbii le mulțumesc românilor pentru ajutor. „Singurii vecini cu care nu ne-am luptat niciodată”, scrie o altă femeie într-un comentariu.
Printre mesajele în care oamenii mulțumesc forțelor venite în ajutor din alte țări, se strecoară și cele critice. „De ce s-a așteptat atât de mult?”
UE a trimis în Serbia un pachet important de intervenție, după ce Serbia a activat Mecanismul de Protecție Civilă al UE pe 21 august 2026. Conform Comisiei Europene, sprijinul a fost mobilizat în câteva ore.
Ce a trimis concret UE
- 4 elicoptere Black Hawk pentru stingerea incendiilor:
- 2 din Cehia
- 1 din România
- 1 din Slovacia.
- 69 de pompieri români, cu 15 vehicule/mijloace tehnice.
- 55 de pompieri germani, cu 24 de vehicule.
- Un ofițer de legătură al UE, pentru coordonarea intervenției dintre autoritățile sârbe, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe al UE (ERCC) și echipele europene.
- În plus, Copernicus Emergency Management Service fusese activat încă din 8 august pentru cartografierea prin satelit a incendiilor și sprijinirea planificării intervenției.
Opoziția cere anchetarea lui Vučić și a unor miniștri responsabili de dezastru
Liderul mișcării Kreni-Promeni (Pornește și schimbă), Savo Manojlović, a anunțat că echipa juridică a partidului a început să întocmească acuzații penale împotriva premierului Đura Macut, a președintelui sârb Aleksandar Vučić, a ministrului de Interne Ivica Dačić și a șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, Luka Čaušić, pentru acțiunile autorităților în timpul incendiilor din Serbia.
Într-o declarație scrisă, Manojlović a declarat că rapoartele sunt întocmite din cauza suspiciunii de acte criminale, a neîndepărtării pericolului și a neglijenței în serviciu.
El a reamintit că, pe 10 și 13 august, mișcarea a solicitat public conducerii Serbiei să ceară ajutor internațional pentru a stinge incendiul, deoarece situația de la fața locului și evaluările experților arătau că un astfel de ajutor este necesar, iar pe 16 august, Vučić a refuzat categoric ajutorul oferit de UE și Rusia.