Curtea Constituțională se află din nou sub un val de critici din partea partidelor politice, mai ales din partea celor de dreapta, după decizia de a declara constituțional „amendamentul Fritz”, care îl lasă în teorie fără funcția de primar al Timișoarei pe liderul USR.

Au existat acuzații de politizare a Curții și s-a vorbit inclusiv despre o „majoritate PSD” în interiorul Curții, amplificându-se discuțiile legate de modul în care sunt numiți judecătorii constituționali.

Judecătorii Curții Constituționale a României sunt numiți printr-o procedură mixtă, prevăzută de Constituție în articolul 142 și detaliată în Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR: trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat, iar trei de Președintele României, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

O dată la trei ani are loc înnoirea cu o treime din componența Curții Constituționale a României (CCR), adică sunt numiți 3 noi judecători (din cei 9), pentru a asigura continuitatea și independența instituției.

Din nou, Senatul, Camera Deputaților și Președintele României au câte o numire de făcut.

Profesorul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, afirmă că actuala formulă prin care sunt numiți judecătorii Curții Constituționale este cea mai bună.

„Nefiind o instituție juridică, și cei care afirmă în continuare că este o instituție juridică nu fac altceva decât să o anuleze, menirea ei este să asigure într-un limbaj absolut neutru o viziune legislativă, și într-o viziune cât se poate de pragmatică să asigure protecția celor care vor pierde puterea. Ca să înțelegeți cât de important este statul de drept. Altfel spus, în momentul în care trec în opoziție, o să aibă o șansă reală să revină”, afirmă acesta într-o intervenție pentru Ziare.com.

Despre decizia privind „amendamentul Fritz”, profesorul spune că nu are niciun dubiu că aceasta l-a vizat pe Dominic Fritz și atrage atenția că aceasta s-ar putea aplica și în alte domenii, nu doar în cel am integrității.

„Este evident că aici pedeapsa pierderea mandatului, și nu am niciun dubiu aici că Parlamentul nu l-a vizat pe Fritz, dar a făcut-o inteligent, este disproporționată și rămân pe poziția mea. Și există și un risc, ca de acum încolo să se aplice în orice domeniu, nu doar în cel al integrității”

Profesorul universitar spune că în cazul unei decizii a Curții Constituționale, obligația este de a o respecta, chiar dacă nu ești de acord cu ea. „Atacul virulent, preluat de la extrema dreaptă, nu face decât să distrugă democrația în România”

„CCR nu este o anexă. Este instituția fundamentală a statului de drept. Deci nu au niciun fel de dreptate în momentul în care acționează în felul acesta. Ei distrug instituția, distrugând bazele democrației, în loc să discute despre decizie”, afirmă politologul.

Cum sunt numiți judecătorii constituționali în alte state europene

Statele europene au structuri și moduri de numire a judecătorilor constituționali diferite.

În Polonia, de exemplu, sunt numiți 15 judecători, aleși individual de Seim, camera inferioară a Parlamentului, pentru mandate unice de 9 ani.

Candidații sunt propuși de Prezidiul Seim‑ului (n.red. deputații polonezi) sau de cel puțin 50 de deputați.

Președintele Poloniei numește doar președintele și vicepreședintele Curții dintre judecătorii aleși.

În Ungaria sunt aleși de către Adunarea Națională 15 judecători constituționali, cu majoritate de două treimi, pe baza propunerilor unui comitet de nominalizare format din reprezentanții fracțiunilor parlamentare.

Mandatul standard este ceva mai lung, de 9–12 ani, în funcție de versiunea actului cardinal. Este necesară o carieră juridică în poziții de vârf, ori cel puțin 20 de ani de practică juridică.

Un caz mai interesant este în Belgia, acolo unde Curtea Constituțională este formată din 12 judecători (6 francofoni, 6 neerlandofoni), numiți pe viață de către rege, în practică de guvern, din liste de câte doi candidați propuse alternativ de Cameră și Senat.

Listele sunt adoptate cu majoritate de două treimi, iar jumătate dintre judecători trebuie să fie „foști parlamentari”, jumătate „juriști de înalt nivel”, iar pensionarea are loc la 70 de ani.

În

Franța, Consiliul Constituțional este numit la fel ca în România. Sunt 9 membri, iar mandatele sunt de 9 ani, cu reînnoire prin treimi la fiecare 3 ani.

Trei sunt numiți de Președintele Republicii, trei de președintele Adunării Naționale și trei de președintele Senatului. Însă, foștii președinți ai Republicii sunt membri de drept ai consiliului.

În Italia, Italia „Corte costituzionale” are 15 judecători, cu mandat de 9 ani, nereînnoibil.

Cinci sunt numiți de președinte, cinci sunt aleși de parlament în ședință comună, iar alți cinci aleși de curțile supreme (3 – Curtea de Casație, 1 – Consiliul de Stat, 1 – Curtea de Conturi).

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent