25 August 2026, 15:15
Redacţia PiataAuto.md
Există ţări, în care ingineria şi inovaţia beneficiază de susţinere imensă încă din cadrul universităţilor, unde studenţii îşi pot concepe iniţial ideile, le pot testa şi perfecţiona, iar apoi îşi pot forma startup-uri încă în cadrul universităţii, cu susţinerea acesteia, având fundaţia necesară pentru a putea creşte până la o validare a tehnologiilor în lumea reală. Şi apoi, după acea perioadă de incubaţie susţinută, ies în lumea mare mult mai puternice, gata de a creşte global. Elveţia e o asemenea ţară, iar universitatea sa tehnică, ETH Zurich, are asemenea programe de conturare a echipelor de ingineri cu idei inovatoare, fondare şi creştere a startup-urilor formate de aceştia. De curând, o asemenea echipă de ingineri, coagulată în startup-ul Gravis Robotics, a obţinut 200 milioane de dolari în prima rundă A de finanţare de la investitori, pentru a pune în practică tehnologia operării autonome a excavatoarelor, dezvoltate de ei.
În 2023, noi publicam un articol în care indicam că un excavator autonom construise un zid de 6 metri înălţime în Elveţia din pietre de forma neregulată, calculând cea mai bună poziţie pentru fiecare din ele. De acolo a pornit totul — acel excavator modificat era prima testare în practică a tehnologiei lor, după fondarea în 2022 a startup-ului Gravis Robotics sub egida universităţii ETH Zurich.
Mai departe, inginerii şi-au dat seama că operarea autonomă ar putea fi aplicată şi pentru lucrările de excavare, nu doar cele de edificare, constatând că în lumea utilajelor mari miniere şi de construcţie există tehnologie de condus autonomă, dar marea ei majoritate e limitată în a reacţiona la senzorii din jur şi a opera în funcţie de mediul din jur. Excavarea autonomă, însă, presupune intervenţia în modificarea continuă a acestui mediu din jur, iar asta dă peste cap mulţi din algoritmii şi senzorii existenţi actuali.
Unele componente de automatizare există deja la excavatoarele de top din lume. Caterpillar ştie exact poziţia cupei sale, raportată la declivitatea şi linia solului şi-i afişează o reprezentare grafică operatorului. Volvo are un sistem numit Dig Assist, care poate controla automat adâncimea unghiul cupei, pentru a ajunge la adâncimea maximă dorită şi a păstra înclinarea excavatorului în unghiuri sigure. Komatsu e şi mai avansat şi poate înţelege un model digital 3D, iar în rezultat nu doar că limitează excavarea până la adâncimea maxim dorită, dar direcţionează cupa şi pentru a obţine forma dorită conform schiţei 3D. Însă toate aceste sisteme funcţionează ca sugestii sau limitări automatizate, afişate pe ecran, iar operatorul excavatorului e cel care decide şi confirmă fiecare nou ciclu de operare.
Sistemul inginerilor elveţieni presupune şi o funcţie de Copilot, în care operatorul e prezent şi utilajul face mişcări mult mai avansate, cu confirmarea fiecărui ciclu din partea lui. Dar cel mai important e un regim inedit prin care excavatorul poate coborî cu totul din cabină şi poate pleca la un centru de comandă, urmărind ce fac simultan 6-7 excavatoare, care să muncească în regim complet autonom. Excavatorul va opera ciclurile succesive de unul singur şi-şi va adapta toate comenzile în funcţie de necesităţile din teren, pentru a ajunge la rezultatul dorit. Şi va folosi inteligenţa artificială fizică pentru asta.
Acest atribut de inteligenţă artificială fizică e unul prin care lumea palpabilă oferă un feedback direct procesului de gândire al inteligenţei artificiale. Un operator uman experimentat va simţii ce face utilajul în timp ce munceşte — prin vibraţiile utilajului, prin rezistenţa circuitelor hidraulice, prin mişcările întregii maşinării. Va şti când să nu forţeze, dar să retragă cupa şi să revină într-o poziţie parţial incisivă. Va şti când dă de un sol prea moale sau prea dur. Va simţi când agaţă ceva neprevăzut în sol. Exact asta face şi noua tehnologie elveţiană. Sistemul de inteligenţă artificială care dirijează aceste excavatoare nu procesează doar imagini vizuale, ci primeşte şi informaţii senzoriale de la circuitul său hidraulic, de la senzori giroscopici şi de poziţie, de la vibraţiile transmise prin braţ şi caroserie. Iar în final sistemul reacţionează cu 30% mai bine decât un operator în starea sa de dexteritate de vârf, spun inginerii care au creat sistemul.
Iar partea la fel de importantă e că acest sistem a fost gândit să funcţioneze practic cu orice model de excavator, de la toate mărcile renumite. Tehnologia presupune montarea unui set de senzori şi elemente de control pe excavator, iar sistemul AI îşi adaptează gândirea şi operarea în funcţie de cum reacţionează fiecare model.
Astfel, tehnologia gândită de aceşti ingineri e uimitor de simplă şi realistă în esenţa conceptului său, reuşind să treacă de partea dificilă a implementării ei în practică pe multitudinea de utilaje existente în industria din viaţa reală. Ea a fost testată şi perfecţionată în ultimii trei ani pe utilaje produse de mărci precum Caterpillar, Case, Develon, John Deere, JCB, Hitachi, Sumitomo, Yanmar şi Volvo, activitatea de până acum a start-up-ului fiind finanţată de ETH Zurich şi de un grant de 8 milioane de dolari obţinut de la un program din Marea Britanie.
Iar acum, în prima rundă externă de investiţii, în ceea ce numim de obicei rundă A, startup-ul universitar elveţian a obţinut 200 milioane de dolari într-o investiţie de la Softbank, o entitate japoneză specializată în investiţii tehnologice valoroase. Pentru această investiţie, japonezii au obţinut 20% din drepturile de vot, deşi registrul elveţian de acţiuni indică modificarea proprietarului pentru o cotă de 12,63% in acţiuni. E o practică relativ frecventă când acţiunile din Seria A au un drept mai mare de vot şi mai multă influenţă în companie. Odată cu asta, în consiliul de administrare au intrat doi oameni delegaţi de Softbank — Sumer Juneja şi Dai Sakata, iar de aici încolo compania elveţiană va începe implementarea planului său de scalare globală a tehnologie sale cu implementarea ei pe mii şi zeci de mii de excavatoare şi alte utilaje din întreaga lume.
Ceea ce e absolut fascinant aici e că investiţia de 200 milioane pentru cel mult 20% din companie înseamnă o evaluare de cel puţin 1 miliard de dolari a acestui startup creat cu suportul universităţii elveţiene, aflat abia la prima rundă de investiţii. ETH Zurich spune că Gravis Robotics e al 5-lea start-up din cele fondate cu susţinerea sa din toată istoria care a atins o evaluare de 1 miliard de dolari. Unul din celelalte este ClimeWorks, despre tehnologiile cărora am scris anterior. Deci, vorbim despre un mediu universitar unde nu se învaţă doar teorie pe tablă şi-n conspecte dictate, ci se creează inovaţii preţuite de industriile din lumea reală la valori de miliarde.
3
24,000
ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT