Mai exact, în luna ianuarie a acestui an, a fost numită în Consiliul de Administrație al companiei Rețele Electrice România SA, unde statul român, prin SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor din Energie) are un pachet de aproximativ 18%. Demisia Cristinei Trăilă din Guvernul Bolojan va opera de la jumătatea lunii septembrie, când este foarte posibil să fie învestit un alt Executiv, dar cu puteri depline. Trăilă susține că este nevinovată și că apariția în spațiul public a acuzațiilor care îi sunt aduse de către DNA au drept scop discreditarea lui Ilie Bolojan.

Cristina Trăilă a fost numită de Ilie Bolojan în funcția de secretar general adjunct al Guvernului în data de 28 aprilie 2026. Aceasta și-a păstrat funcția și după ce PSD a părăsit Palatul Victoria, dar și după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlamentul României, prin moțiune de cenzură.

Însă dintr-un document oficial aflăm că funcția de secretar general adjunct al Guvernului i-a fost insuficientă Cristinei Trăilă, deoarece, la data de 30 ianuarie 2026, prin Hotărârea nr. 1/2026 a Adunării Generale a Acționarilor companiei Rețele Electrice România SA aceasta a fost aleasă în funcția de nou administrator și de nou membru al Consiliului de Administrație, pentru un mandat de patru ani.

Cristina Trăilă a preluat acest mandat pentru a ocupa locul vacantat de un alt membru al C.A. al companiei Rețele Electrice România SA.

Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), acționariatul companiei Rețele Electrice România SA este împărțit între grupul grec PPC (Public Power Corporation), care deține pachetul majoritar de acțiuni, și statul român, prin SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor din Energie), care controlează aproximativ 18% din acțiunile Rețele Electrice România SA.

Acționarul unic al SAPE este statul român, prin Ministerul Energiei, care, începând cu finalul lunii aprilie a acestui an, este condus interimar de premierul demis Ilie Bolojan.

 

Demisie cu „preaviz” de 20 de zile

Miercuri, Cristina Trăilă i-a înaintat șefului său, Ilie Bolojan, demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, dar începând cu data de 15 septembrie 2026. Este posibil ca, până atunci, să plece nu doar Trăilă, dar și Ilie Bolojan de la Palatul Victoria, dacă în Parlament se va forma rapid o majoritate care să poată învesti un Guvern cu puteri depline. 

„Domnule Prim-ministru, Subsemnata Cristina Trăilă, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, vă înaintez demisia din funcția sus-menționată, mandatul urmând să înceteze în data de 15.09.2026, dată până la care mă aflu în concediu legal de odihnă. Cu aleasă considerație”, scrie Cristina Trăilă în documentul pe care i l-a înaintat lui Ilie Bolojan.

Cristina Trăilă a ocupat, până în luna decembrie a anului 2024, funcția de deputat PNL. La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, ea a candidat pentru un nou mandat de parlamentar, pe lista PNL Vaslui, dar nu a reușit să strângă voturile necesare pentru reaccederea în Legislativ.

Rămâne de văzut, în perioada următoare, dacă demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului va fi urmată de un demers similar și din calitatea de membru în Consiliul de Administrație al SC Rețele Electrice România SA.

 

Acuzată de complicitate la traficarea influenței

Demisia Cristinei Trăilă din Guvernul demis al lui Ilie Bolojan vine la 24 de ore după ce Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, a pus-o sub acuzare penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței ori autorității, cu scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Procurorii arată, în actul de punere sub acuzare, că în perioada 3 – 4 noiembrie 2025, Cristina Trăilă, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului, ar fi sprijinit demersurile fostului trezorier al PNL și ex-președinte al Organizației PNL Vaslui Mihai Barbu, inculpat în același dosar, de exercitare a influenței asupra președintelui ANSVSA, în scopul înlocuirii din funcție a directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de omul de afaceri Fănel Bogoș, de asemenea inculpat în acest dosar.

„Scopul urmărit ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru inculpatul Fănel Bogoș și pentru societatea deținută de acesta, constând, între altele, în aprobarea unui dosar de despăgubire în valoare de aproximativ 3 milioane de euro, precum și în diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele societății acestuia”, transmite Direcția Națională Anticorupție.

Cristina Trăilă este cea care, la cererea lui Mihai Barbu, l-ar fi introdus pe afaceristul vasluian Fănel Bogoș, în toamna anului trecut, în biroul premierului Ilie Bolojan.

 

Apărare publică, mai mult pentru șeful ei de Guvern și de partid

Într-o postare pe contul său de Facebook, Cristina Trăilă susține: „În legătură cu dosarul menționat public, declar cu toată tăria că nimic din ceea ce se vehiculează în spațiul public nu rezistă unei priviri atente asupra faptelor și nu am nicio îndoială că adevărul va ieși la iveală încă din faza de urmărire penală”.

„Nu îmi este străin contextul în care acest subiect a ajuns în atenția publică, context pe care îl consider speculat în mod nedrept în detrimentul domnului prim-ministru Ilie Bolojan, al Guvernului României și al Partidului Național Liberal”, mai adaugă Cristina Trăilă în respectiva postare de pe Facebook.

 

Cum arată averea Cristinei Trăilă, declarată la începutul anului trecut

Ultima funcție publică deținută de Cristina Trăilă din care aceasta a depus declarații de avere și de interese este cea de deputat în Parlamentul României. Pe site-ul Guvernului sau al Secretariatului General al Guvernului „Jurnalul” nu a identificat astfel de documente care să dateze 2025 sau 2026.

Cea mai recentă declarație de avere este cea pe care Cristina Trăilă a completat-o la data de 8 ianuarie 2025, la încetarea mandatului de deputat. Conform acestui document, secretarul general adjunct și demisionar al Guvernului declara că deține un teren intravilan în Pietroasele, județul Buzău, cu suprafața de 3.700 de metri pătrați, cumpărat în anul 2022. La acesta se adaugă două imobile. Este vorba despre o casă de locuit în Bragadiru, județul Ilfov, cu suprafața de 300 de metri pătrați, cumpărată în anul 2016, dar și despre o casă de locuit în Galați, cu suprafața de 340 de metri pătrați, moștenită în anul 2023. La data de 15 februarie 2024, Cristina Trăilă a vândut un apartament, pe care a încasat suma de 137.000 de euro.

Citește și: Cristina Trăilă a demisionat din Guvern în urma scandalului de corupție 

Cristina Trăilă mai declara economii în conturi și depozite bancare în cuantum total de 69.909,03 lei și 69.643,1 euro. De asemenea, mai nota că a acordat Partidului Național Liberal un împrumut în nume personal în sumă de 100.000 de lei.

Veniturile declarate în acest document, aferente anului fiscal 2024, arată că, în calitate de deputat, Cristina Trăilă a încasat o leafă de 137.256 de lei pe an, la care se adaugă suma de 377.084,32 de lei pe an din prestarea unor activități specifice profesiei de avocat, prin intermediul Cabinetului de Avocat Cristina Trăilă. Aceasta este membră în Baroul București.

 

Citește pe Antena3.ro

"Au avut noroc. Dacă întârziam 20 de minute, cred că nu i mai găseam". Cum a fost salvat echipajul navei lovite în Marea Neagră
„Au avut noroc. Dacă întârziam 20 de minute, cred că nu-i mai găseam”. Cum a fost salvat echipajul navei lovite în Marea Neagră