Tabăra susținătorilor opțiunii „nu” deține un avans minim, potrivit rezultatelor parțiale ale referendumului din Islanda privind începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, a transmis postul de televiziune RUV, citat de Reuters.
Pe baza primelor 152.000 de voturi numărate dintr-un total de 270.000 de voturi valide, 50,1% s-au pronunțat împotriva propunerii guvernului de a relua negocierile, în timp ce 49,9% au fost în favoarea acesteia.
Astfel, situația s-a schimbat după ce, anterior, după ce fuseseră numărate primele 87.000 de voturi, tabăra „da” avea 51,2%, iar cea „nu” 48,8%.
Nu sunt încă disponibile informații privind prezența la vot.
Un rezultat fiabil ar putea fi disponibil abia duminică la prânz, au declarat oficialii electorali. Votarea s-a încheiat sâmbătă la ora 22:00 (duminică ora 01:00 în România), marcând începutul unei operațiuni complexe de transportare a buletinelor de vot din orașe și secțiile de votare rurale cu avionul, barca sau mașina.
Vineri, un sondaj Gallup sugera că o mică majoritate se opune propunerii guvernului de a redeschide negocierile, o ușoară schimbare față de sondajele anterioare, care arătau un avantaj de câteva procente pentru susținătorii reluării discuțiilor.
Premierul Kristrun: „Am așteptat ani de zile să putem vota”
Susținătorii campaniei „Da”, care sprijină negocierile, afirmă că aderarea la Uniune ar putea reduce ratele ridicate ale dobânzilor și ar oferi mai multă siguranță într-o lume destabilizată de războiul din Ucraina și de amenințările președintelui american Donald Trump cu privire la o altă insulă arctică, Groenlanda.
Susținătorii opțiunii „Nu” susțin că aderarea la UE ar pune în pericol suveranitatea insulei și pescuitul.
Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea privind locul Islandei în lume, a declarat premierul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitală, sâmbătă.
„Este o zi mare, am așteptat ani de zile să putem vota”, a declarat Frostadottir, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.
Întrebarea e veche cu o nouă urgență
Un vot favorabil ar deschide calea către discuții cu Bruxelles. Islanda ar trebui să organizeze un al doilea referendum, probabil peste câțiva ani, privind aderarea la UE.
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, pe fondul crizei financiare care a lovit economia mică și vulnerabilă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt negocierilor în 2013.
Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și taxele de import impuse de SUA, au conferit un caracter de urgență unei chestiuni pe care islandezii o dezbat cu intermitență de zeci de ani.
Iwo Egill Macuga Arnasson, un student în vârstă de 19 ani care și-a exprimat votul sâmbătă la Reykjavik, a declarat că a votat în favoarea negocierilor.
„Cred că acest lucru îmi va influența foarte mult viața, indiferent dacă vom adera sau nu la Uniunea Europeană”, a declarat el pentru Reuters.
Dobânzi, pescuit și costul vieții
Dezbaterea din Islanda s-a concentrat mai mult pe ratele dobânzilor, drepturile de pescuit și costul vieții decât pe securitate.
Islanda s-a confruntat cu o inflație constant mare și cu rate ale dobânzilor care au făcut costisitoare creditele ipotecare. Susținătorii votului „da” au afirmat că aderarea la UE și, eventual, adoptarea monedei euro ar putea aduce o ușurare a situației. Rata dobânzii băncii centrale a Islandei este de 8%, comparativ cu 2,25% la Banca Centrală Europeană.
„Nu ar rezolva problemele structurale ale Islandei, dar ar putea deveni un catalizator pentru o economie mai sănătoasă”, a declarat economistul-șef Vilhjalmur Hilmarsson de la Viska, unul dintre cele mai mari sindicate din Islanda.
Lidera opoziției, Gudrun Hafsteinsdottir, care a condus campania pentru „nu”, a susținut că argumentele economice sunt exagerate.
„Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a spus ea.
Ragnhildur Skarphedinsdottir, o alegătoare în vârstă de 70 de ani, a declarat că Islanda se descurcă bine pe cont propriu și că ea va vota „nu”.
„Rămânând independenți așa cum suntem, privim cu optimism spre viitor”, a spus ea înainte de a-și exprima votul la Reykjavik.
Pescuitul a fost o temă majoră
Conform normelor UE, cotele de pescuit se bazează, printre alți factori, pe cum s-a făcut acesta în trecut. Unii oficiali au susținut că Islanda și-ar păstra astfel controlul asupra apelor sale, întrucât nicio țară din UE nu a mai pescuit acolo de zeci de ani.
Hafsteinsdottir susține contrariul. „Știu că Uniunea Europeană va face unele promisiuni privind o anumită flexibilitate, mai ales la început, dar știm că aceasta nu va fi permanentă.”
O notă a Ministerului Afacerilor Externe estimează că negocierile de aderare ar putea începe până la sfârșitul anului 2026 și ar putea dura între 18 și 24 de luni, în cazul în care votul de sâmbătă va fi în favoarea reluării negocierilor.