Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a anunțat într-o conferință de presă, pe data de 21 august 2026, că poliția din Berlin a descoperit cu ajutorul serviciilor de informații germane un depozit în care se aflau două pistoale și muniția aferentă.

Armele și muniția au fost găsite sub pământ, într-o pădure de la periferia capitalei germane, în zona lacului Müggelsee.

Depozitul clandestin este asemănător cu cel din apropierea localității Barciszewo, Polonia, de unde Vadym Shcherbakov a dezgropat dispozitivele explozive improvizate pe care le-a ambalat în două colete, le-a adus în România și le-a depus la sediul Nova Post.

În octombrie 2025, Poliția din Berlin a deschis un dosar penal cu privire la depozitul secret, a neutralizat armele și muniția, apoi a pus zona sub supraveghere pentru a vedea cine vine să le ridice.

Operațiunea de filaj a rămas fără rezultat, deoarece Vadym Shcherbakov fusese arestat deja în România începând cu 15 octombrie 2025, alături de complicele lui, Bohdan Filipchuk, în urma tentativei de incendiere a sediului Nova Post din București.

Ucraineanul recrutat de ruși care pregătea un atentat la București, căutat și în Germania: A ascuns arme de foc și muniție la periferia BerlinuluiBohdan Filipchuk și Vadym Shcherbakov. Sursa foto: captură video Marian Ceaușescu / Facebook

Pe 21 august 2026, ministrul de Interne german a anunțat că dosarul privind depozitul de arme de lângă Berlin a fost preluat de Parchetul General Federal, iar ancheta vizează „activități de spionaj în favoarea unui serviciu secret străin” și „pregătirea unei infracțiuni grave ce pune în pericol securitatea statului”.

Iată principalele declarații ale ministrului Alexander Dobrindt:

  • „Pot confirma că a fost descoperită o ascunzătoare secretă de arme într-o zonă împădurită de lângă Berlin, unde se aflau două pistoale și muniția aferentă. (…)
  • Deoarece suspectul este reținut în România în legătură cu planificarea unui atac (n.r. – cu bombe-colet), plecăm de la premisa că și aceste arme și muniții descoperite lângă Berlin erau destinate pregătirii unor atacuri. (…)
  • Ascunzătoarea a fost pusă sub supraveghere timp de mai multe luni după descoperire, însă nicio persoană nu s-a mai apropiat de acel loc pentru a ridica armele. (…)
  • Ne aflăm în strânsă legătură și într-un schimb intens de informații cu autoritățile din România, inclusiv în ceea ce privește o posibilă extrădare a bărbatului. (…)
  • Acest caz demonstrează clar că ne aflăm într-o stare de amenințare ridicată”, a declarat ministrul german de Interne.

Context: Obiective din Germania, ținte ale sabotorilor plătiți de Rusia

În ultimii doi ani și jumătate, autoritățile din Germania au avut de-a face cu o serie de incidente în care au fost implicați agenți recrutați de serviciile secrete ruse:

  • Filiala companiei ucrainene de curierat Nova Post din Köln a fost vizată de tentative de incendiere similare cu cea de la București.
  • Parcul industrial și chimic din Brunsbüttel (Schleswig-Holstein), un terminal de gaz natural lichefiat (LNG) și o fostă centrală nucleară au fost survolate în repetate rânduri de drone de înaltă performanță.
  • Un incendiu devastator a distrus o hală industrială a companiei de tehnologie și apărare Diehl (producătorul sistemelor antiaeriene IRIS-T livrate Ucrainei). Deși inițial s-a bănuit un accident tehnic, serviciile de informații au interceptat comunicații din care rezulta că incendiul a fost provocat de sabotori plătiți de Rusia, racolați prin canale de Telegram.
  • Un colet incendiar a luat foc într-un centru logistic DHL din Leipzig, la scurt timp înainte de a fi încărcat într-un avion de marfă. Investigația germano-poloneză a arătat că pachetele fuseseră trimise din țările baltice prin intermediul unor curieri plătiți să predea coletele fără să cunoască conținutul real.
  • Doi indivizi cu cetățenie germană și rusă au fost arestați în Bavaria pentru că pregăteau atacuri cu bombă și incendieri la obiective militare de infrastructură energetică și industrială. Printre ținte se număra baza militară americană de la Grafenwöhr, unde militarii ucraineni sunt instruiți pe tancurile Abrams.

Vadym Shcherbakov – „agent de unică folosință” în slujba rușilor

Alexander Dobrindt a folosit termenul de „low-level agent” (agent de rang inferior – n.r.) pentru a-l descrie pe suspectul care a dus armele în ascuzătoarea de lângă Berlin, însă presa germană se referă la Vadym Shcherbakov cu termenul de „agent de unică folosință”.

Agenții de unică folosință sunt tinerii pe care serviciile de informații rusești – precum GRU (spionajul militar extern) sau SVR (spionajul civil extern) – îi recrutează rapid pe canale de Telegram sau prin șantaj.

Ei sunt folosiți, în general, pentru o singură misiune periculoasă (transport de arme sau plasare de bombe) și sunt abandonați imediat după finalizarea ei sau în caz de prindere.

O investigație Der Spiegel arată cum au făcut anchetatorii din Germania legătura cu ucraineanul judecat în România pentru acte de diversiune și depozitul de arme de la marginea Berlinului.

Vadym Shcherbakov (pe care presa din Germania îl numește „Vadym S.”) intrase în atenția autorităților de securitate poloneze atunci când acestea au investigat indicii privind expedierea planificată a unor pachete ce conțineau dispozitive incendiare către Ucraina.

Prin monitorizarea telefonului mobil al lui Vadym, anchetatorii au aflat că tânărul ucrainean a călătorit din Polonia spre capitala Germaniei cu autocarul la 1 octombrie 2025 și s-a îndreptat către o adresă din Berlinul de Est.

De la respectiva adresă, anchetatorii germani presupun că Vadym a preluat două pachete mici, în legătură cu care avea instrucțiuni să le ducă într-o zonă împădurită de la marginea Berlinului, nu departe de lacul Müggelsee.

După ce a depozitat pachetele în ascunzătoare conform instrucțiunilor, Vadym ar fi trimis fotografii și coordonate GPS contactelor sale, înainte de a călători înapoi din Berlin spre Polonia câteva ore mai târziu – tot cu un autocar de cursă lungă.

Folosind coordonatele interceptate de colegii lor polonezi, polițiștii germani au reușit să localizeze ascunzătoarea de la periferia Berlinului și să o inspecteze în secret: aceasta conținea două pistoale de mână (inclusiv o replică a unui pistol Makarov) și muniția aferentă.

Germanii au inițiat o operațiune de supraveghere a depozitului pentru a stabili cine va veni să ridice armele de foc. În același timp, specialiștii poliției au modificat pistoalele, făcându-le inutilizabile.

Cu toate acestea, nimeni nu a venit să ridice armele, deoarece persoanele cu care Vadym Shcherbakov era în contact aflaseră, probabil, despre arestarea acestuia în România.

Atentat dejucat în București la sediul companiei ucrainene Nova Post

Pe data de 2 aprilie 2026, Vadym Shcherbakov și Bohdan Filipchuk au fost trimiși în judecată de DIICOT pentru tentativă la acte de diversiune, respectiv complicitate la această infracțiune, pentru care riscă pedepse cu închisoare de la 5 la 10 ani:

  • „Exista riscul real al distrugerii prin incendiere a respectivului sediu în contextul în care (Shcherbakov Vadym – n.r.) a activat mecanismul de declanșare a dispozitivelor incendiare improvizate funcționale, fapta fiind de natură să pună în pericol securitatea națională.
  • În contextul în care sediul Nova Post se află la parterul unui bloc de locuințe cu 7 etaje, situat într-o zonă centrală și aglomerată a municipiului București, explozia sau incendiul putându-se propaga cu ușurință la clădirile din jur, creându-se astfel un real pericol asupra vieții unui număr foarte mare de persoane, precum și asupra imobilelor și bunurilor situate în zonă.
  • (Scopul lor era – n.r.) să creeze o «diversiune», în sensul că ar fi generat în societate un puternic sentiment general de insecuritate, neliniște, că astfel de acțiuni ar fi posibile oricând, dar şi de neîncredere a populației în capacitatea autorităților publice de a asigura protecția cetățenilor, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la acte de diversiune, faptă prev. de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.403 C.pen”, rețin procurorii în Rechizitoriul nr. 4955/19/P/2025.

Detalii despre operațiunea prin care cei doi au fost prinși se regăsesc în Încheierea de dezînvestire a Curții de Apel București, consultată de Libertatea.

Din documentul citat rezultă că pe data de 15 octombrie 2025, în jurul ori 18:30, cei doi au ajuns în zona sediului Nova Post, unde Vadym Shcherbakov a depus două colete despre care existau suspiciuni că ar conține dispozitive explozive sau incendiare, după care acesta a părăsit incinta.

Ucraineanul recrutat de ruși care pregătea un atentat la București, căutat și în Germania: A ascuns arme de foc și muniție la periferia BerlinuluiSediul Nova Post. Sursa foto: Google Maps

Cei doi au fost prinși la scurt timp de la depunerea coletelor, iar dispozitivele au fost dezamorsate. Specialiștii de la SRI au stabilit că dispozitivele conțineau termit și nitrat de bariu, două substanțe incendiare.

  • „Datele obținute confirmă afilierea celor doi cetățeni ucraineni la o rețea extinsă de sabotori vizând țări europene, controlată de serviciile secrete ruse. Acțiunile acestora se încadrează în același tipar operațional care vizează infrastructura extinsă a companiei Nova Post – cea mai mare companie privată de curierat ucraineană”, se mai arată în comunicatul SRI.

Ucraineanul prins cu pachetul exploziv dă vina pe „unchiul” său

Vadym Shcherbakov a declarat în data de 30 decembrie 2025 că, în toamna anului 2025, unchiul său, Shcherbakov Sr., i-a cerut să se deplaseze într-o localitate situată la aproximativ două ore și jumătate distanță de zona în care locuia în Polonia, pentru a dezgropa niște căști audio în care se afla un dispozitiv GPS.

  • „Pentru efectuarea acestei activități, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a primit de la unchiul său indicații precise cu privire la locația în care se aflau bunurile pe care inculpatul trebuia să le dezgroape. Inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a acceptat propunerea unchiului său și s-a deplasat în localitatea respectivă, împreună cu colegul său de apartament, pe nume Horbenko (…), utilizând autoturismul acestuia din urmă.
  • De la locația indicată de unchiul său, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a dezgropat, cu ajutorul unei lopeți, două perechi de căști audio ambalate în pungi închise, precum și 6 tuburi de soluție împotriva coroziunii, inscripționate VW, care arătau ca niște tuburi de pastă de dinți. Aceste bunuri au fost transportate de inculpat în apartamentul în care locuia împreună cu martorul Horbenko (…).  
  • Ulterior, (unchiul – n.r.) i-a solicitat inculpatului (Shcherbakov Vadym – n.r.) să achiziționeze două cutii în care să ambaleze bunurile dezgropate, împreună cu alte piese auto, respectiv filtre de aer și filtre de ulei, precum și două dispozitive GPS și cartele SIM pe care le-a introdus în dispozitivele GPS.
  • Astfel, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a aranjat în fiecare din cele două colete, la indicațiile unchiului său, următoarele bunuri: un aparat GPS, trei tuburi de cremă anticorozivă, două filtre de aer, un filtru de ulei și o pereche de căști.  Ulterior, tot la solicitarea unchiului său, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a acceptat să se deplaseze în România, pentru a expedia cele două colete descrise mai sus, către Ucraina, prin intermediul companiei Nova Post.
  • În acest sens, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) l-a contactat pe inculpatul (Filipchuk Bohdan – n.r.) și i-a propus să-l transporte cu autoturismul acestuia în România, urmând ca (acesta din urmă – n.r.) să primească pentru acest serviciu suma de 500 de dolari.  
  • Inculpații (…) s-au deplasat cu autoturismul inculpatului (Filipchuk Bohdan – n.r.) din Polonia în România, inculpatul (Shcherbakov Vadym -n.r.) relatându-i (lui Bohndan – n.r.), pe parcursul deplasării, despre scopul acestei călătorii, respectiv despre faptul că urmează să expedieze din România, prin compania Nova Post, cele două colete pe care le transportau.
  • În ziua următoare sosirii în municipiul București, la indicațiile stricte ale unchiului său, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a activat comutatoarele electronice din interiorul căștilor audio aflate în cele două colete, activitate observată și de inculpatul (Filipchuk Bohdan – n.r.), deoarece această manoperă s-a realizat în autoturismul în care se afla și acesta, iar după activare a introdus căștile în cele două colete, pe care le-a predat la sediul Nova Post din municipiul București, în vederea expedierii către Ucraina”, se arată în actele dosarului.

Pe data de 18 mai 2026, un judecător de la Curtea de Apel București a constatat legalitatea rechizitoriului întocmit de DIICOT împotriva celor doi și a dispus începerea judecății pe fond cu privire la aceștia pentru tentativă la acte de diversiune.

Primul termen pe fond în dosarul Vadym Shcherbakov și Bohdan Filipchuk va avea loc pe data de 1 septembrie 2026 la Curtea de Apel București.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Urmărește cel mai nou VIDEO