Colțești este un sat cu circa 500 de locuitori, parte componentă a comunei Rimetea, singura din Alba unde populația maghiară este majoritară, în procent de 85%. Spre deosebire de satul care dă și numele comunei, Colțești nu a cunoscut o dezvoltare turistică atât de accentuată. Era cunoscut pentru cetatea nobiliară, aflată în stare de degradare și cu un acces relativ dificil. Fondurile europene alocate prin PNRR au oferit o șansă nesperată, monumentul din Colțești fiind inclus în „Ruta Cetăţilor”, alături de obiective similare din Sighişoara, Sarmizegetusa, Oradea şi Braşov, pentru a primi finanțare în scopul restaurării.
Cetatea înainte de restaurare. Sursa foto: Facebook / Județul Alba
Parte din identitatea locului
La Colțești, lucrările au durat aproximativ doi ani și s-au finalizat prin semnarea documentelor de recepție, pe 21 august 2026. Costurile totale, ce au presupus și restaurarea unei alte clădiri istorice din sat, s-au ridicat la aproape două milioane de euro. Cetatea restaurată poate fi deja vizitată de turiști. Este situată la circa doi kilometri de sat, pe coama unui deal abrupt și stâncos, la 700 de metri altitudine. Un loc de belvedere amenajat în exteriorul construcției oferă o imagine de ansamblu inedită asupra satului și a Văii Aiudului, cu masivul Piatra Secuiului din Munții Trascău în fundal. Proiectul a vizat și reabilitarea drumului de acces, astfel că acum se poate ajunge cu autoturismul până la baza dealului. Au fost amplasate scări de metal ce permit accesul chiar și în turnul înalt de 20 de metri.
Imagine realizată la momentul recepției, publicată de Primăria Rimetea
„Această cetate aparține, în primul rând, comunității. Este parte din identitatea noastră și trebuie să rămână un loc de care comunitatea să fie mândră. Pentru lucrările de reabilitare și punerea în valoare au fost alocate peste 9,6 milioane de lei. Finalizarea proiectului este importantă și din punct de vedere turistic. Suntem o zonă turistică și încercăm să ținem turiștii cât mai mult în comună pentru că asta aduce beneficii tuturor. Acum le putem oferi un nou obiectiv frumos care să poată fi vizitat”, a spus primarul comunei Rimetea, Szilárd-Levente Deák-Székely. Potrivit acestuia, lucrările au urmărit păstrarea caracterului istoric al ansamblului și crearea unor condiții care să permită accesul publicului. Prin același proiect a fost reabilitat și conacul Thorotzkay-Rudnyánszky, din Colțești, imobil care are, de asemenea, o funcțiune turistică după finalizarea intervențiilor. Conacul a fost transformat într-un centru de informare turistică și spațiu expozițional, urmând să ofere vizitatorilor informații despre patrimoniul local. Expoziția este în curs de realizare, iar la final, accesul se va realiza în baza unui tarif modic.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 5Istorie de 700 de ani
Cetatea Nobiliară de la Colţeşti a fost construită după anul 1296 de vicevoievodul Thorotzkay din Trascău, ca și cetate locuibilă şi de refugiu, după o invazie a tătarilor în zonă. Pe turnul nordic, înalt de aproximativ 20 de metri, se păstrează o inscripţie care menţionează că familia Thorotzkay a construit castelul la începutul secolului al XIV-lea. În anul 1470, cetatea a fost confiscată de regele Matias Corvin şi dată voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenit nobililor de Trascău (Thorotzkay), iar în 1514 a fost devastată de ţăranii conduşi de Gheorghe Doja. La începutul secolului al XVIII-lea, familia nobiliară care deținea cetatea și care se opunea anexării Transilvaniei a fost învinsă de către trupele imperiale austriece, iar construcția a fost distrusă în cea mai mare parte.
Harta publicată de istoricul Orbán Balázs în 1868 delimitează trei etape ale construcției cetății:
– Cea mai veche parte a cetății datează din secolul al XIV-lea: bastionul nordic, zidul vestic înalt de șapte metri şi gros de 2,30 de metri, precum și bastionul pătrat estic, din care în zilele noastre a mai rămas doar un mic colț. Constructorul acestei părți a fost, cel mai probabil, Thoroczkay Ehellós I.
– Partea sudică a cetății datează din secolul al XV-lea și cuprinde încăperi mai mari, o sală a cavalerilor, un balcon și ferestre mai mari. Împreună cu curțile interioare, oferea locuitorilor săi un confort aproape luxos, conform condițiilor din acea vreme.
– Cetatea a fost distrusă de austrieci în 1704, iar familia s-a mutat în sat, în conacele pe care le deținea acolo.
Destinația anului 2025 la categoria „Sate de poveste”
Comuna Rimetea, din care fac parte cele două sate pitorești din depresiunea Munților Trascău, a fost desemnată „Destinația anului 2025” la categoria „Sate de poveste”. Datele statistice arată că, anual, la Rimetea ajung mai mult de 100.000 de turiști. Dacă înainte de pandemie, cei mai mulți turiști erau din Ungaria, în prezent, 60-70% dintre vizitatori sunt români. Rimetea a devenit celebră prin peisajul spectaculos, casele monument istoric vopsite în alb și cu geamurile verzi, istoria minieră a zonei și posibilitățile diverse de drumeție, pe jos sau cu bicicleta.
Este una dintre cele mai frumoase destinații rurale din România, atrăgând turiști din întreaga lume dornici să experimenteze un colț de istorie și natură autentică. O cameră dublă la o pensiune amenajată într-o locuință veche de peste 100 de ani costă în jur de 400 de lei, cu mic-dejun. Nivelul de ocupare a spațiilor de cazare este de peste 80% pe tot parcursul anului turistic, din mai până în octombrie. Practic, în prezent, cei aproximativ 1.000 de locuitori ai comunei trăiesc exclusiv din turism.
Străzile sunt, cu excepția drumului județean care traversează localitatea, pietruite, ceea ce contribuie din plin la farmecul satului, care păstrează o alură medievală. „Comuna se întreține într-un procent destul de mare din turism, pentru că sunt foarte multe pensiuni. Doar în satul Rimetea avem 55 de pensiuni, iar cei care nu sunt proprietari lucrează la aceste pensiuni, deci sunt și angajați”, spune primarul Deák-Székely Szilárd-Levente.
O atracție importantă pentru turiștii pasionați de drumeții este masivul Piatra Secuiului, care străjuiește satul cu înălțimea sa de peste 1.100 de metri. Muntele calcaros este străbătut de o „râpă“, ceea ce face ca, din mai până în septembrie, soarele să răsară de două ori spre zona de vest. Partea nordică a masivului, mai scundă, poartă şi numele de „Colţii Trascăului“ şi adăposteşte ruinele unei fortăreţe medievale.
Minerit, agricultură și turism
Zona a cunoscut o dezvoltare puternică începând cu secolul al XIII-lea, ca urmare a minerilor germani aduşi aici pentru extracția și prelucrarea fierului, devenind unul din principalele centre miniere din Transilvania. Minereul de fier era scos din minele săpate în munţi cu unelte rudimentare, apoi era transportat în vale, unde era ars în furnale, obţinându-se „pita de fier”, care mai apoi era prelucrată cu ajutorul ciocanelor acţionate de forţa apei. Astfel se obțineau obiectele din fier atât de necesare în agricultură, dar şi în gospodării, care erau vândute atât în Transilvania, cât și în alte zone ale Europei.
Galerii de extracție a minereului de fier s-au păstrat până în prezent, existând chiar și un traseu turistic pentru vizitarea acestora. În secolul al XV-lea, la Rimetea funcţionau 16 furnale, dar în secolele următoare, când zăcămintele de fier sunt epuizate, minele de fier şi fabricile se închid, iar localitatea decade, devenind preponderent agricolă. Uneltele minerilor şi ale fierarilor sunt, în prezent, piese de muzeu, fiind expuse la Muzeul Etnografic din incinta Primăriei Rimetea. Comuna a renăscut după aderarea României la Uniunea Europeană, devenind o atracție turistică importantă pentru această parte a țării.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE 
Urmărește cel mai nou VIDEO