Luni, 31 August 2026, ora 23:38
2580 citiri
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene FOTO X/@AlexandruC4
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat un avertisment cu privire la vulnerabilitatea blocului comunitar în fața dezastrelor naturale, subliniind că Uniunea Europeană este obligată să își adapteze urgent sistemele de protecție civilă la o realitate marcată de urgențe tot mai frecvente, severe și simultane.
Șefa Executivului european a arătat că debutul neobișnuit de timpuriu al sezonului incendiilor de vegetație a pus serviciile naționale de pompieri sub o presiune uriașă. În viziunea sa, simpla mobilizare a resurselor după ce dezastrele s-au produs deja nu mai reprezintă o strategie eficientă pentru statele membre, scrie Euronews.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme apar mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe organizate la Centrul European de Răspuns la Urgențe, unitatea logistică din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei.
Incendiile au devastat suprafețe record în Uniunea Europeană
Schimbările climatice au modificat structural natura crizelor de pe continent, făcând fenomenele meteorologice extreme mult mai volatile și capabile să copleșească simultan capacitățile de intervenție ale mai multor țări. Comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, prezentă alături de șefa Comisiei, a dezvăluit că aproximativ 300.000 de oameni au fost evacuați în cursul verii din cauza incendiilor de vegetație.
Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de zece ori pentru incendii forestiere încă din luna aprilie, fiind nevoie de prepoziționarea a 800 de pompieri și mobilizarea unor echipe din 25 de țări pe fondul celor patru valuri de căldură extremă înregistrate.
„Avem o strategie bună, dar trebuie să accelerăm ritmul, deoarece schimbările climatice nu mai bat la ușă, ci sunt deja în cameră. Din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a subliniat Hadja Lahbib.
Conform datelor oficiale centralizate de Comisie, peste 600.000 de hectare au fost mistuite de flăcărie în total pe teritoriul Uniunii Europene de la începutul anului, o cifră care depășește de mai bine de două ori media pe termen lung înregistrată în ultimele două decenii.
Războiul banilor
Marea problemă a noii strategii axate pe prevenție rămâne însă finanțarea directă, în condițiile în care guvernele naționale se confruntă cu un spațiu fiscal extrem de limitat pentru a acționa. Tensiunile au escaladat la Bruxelles odată cu reluarea negocierilor pentru bugetul pe termen lung al UE aferent perioadei 2027–2034, unde state puternice precum Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia forțează reducerea drastică a cheltuielilor comune.
Într-un interviu acordat publicației Euronews, comisarul pentru politici climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare ale momentului, însă a insistat că investițiile masive făcute în avans sunt mult mai ieftine decât plata repetată a pagubelor materiale rezultate din catastrofe.
„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor în avans este mult mai ieftină decât să fii lovit de incendii, să fii lovit de inundații și apoi să plătești pentru pagube. Acest lucru este mult mai costisitor”, a explicat comisarul Wopke Hoekstra.
Spectrul amenințărilor hibride și pregătirea populației
Dincolo de componenta climatică, abordarea Bruxelles-ului privind protecția civilă s-a extins rapid către gestionarea unor crize multiple și complexe. Inundațiile și incendiile severe sunt analizate acum în strânsă legătură cu atacurile cibernetice masive, sabotarea infrastructurii critice de energie și atacurile asupra spitalelor, reprezentând amenințări hibride orchestrate din exterior pentru a perturba viața cotidiană.
În acest context geopolitic tensionat, comisarii europeni din țările Flancului Estic au cerut măsuri urgente din cauza provocărilor rusești repetate la adresa statelor baltice. De altfel, oficialii europeni au avertizat încă din primăvara anului trecut că este nevoie de o coordonare mult mai strânsă și de crearea unor rezerve strategice de urgență. Ghidurile transmise recent către populație îndeamnă gospodăriile europene să își dezvolte propria reziliență și să fie capabile să se descurce pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore în cazul unui colaps major al utilităților.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent