Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, spune că „icebergul” de servere și calculatoare din spatele PIAS a provocat blocajele – deși un raport recent al Curții de Conturi arăta că problema nu a fost doar de natură tehnică – și susține că, odată cu lansarea portalului e-Sănătatea Mea, parte din noua platformă informatică (PIAS II), nu vor mai fi erori și blocaje.
„Am adus-o la nivelul anului 2026: cele mai moderne echipamente, cele mai performante echipamente care sunt disponibile în lume în momentul de față” și „are deja implementate cele mai avansate măsuri de securitate cibernetică de care România este capabilă”, a spus șeful CNAS, pentru Jurnalul, precizând că doar „o pană enorm de mare de curent în România, un cutremur foarte mare” ar mai putea bloca noua platformă informatică.
Jurnalul: În ultimele două decenii, PIAS a avut numeroase perioade de blocaj, iar medicii și pacienții au suportat direct consecințele: servicii care nu puteau fi validate, rețete care nu puteau fi eliberate, consultații și raportări întârziate. Ce garanții le oferiți oamenilor că noua platformă „e-Sănătatea Mea” nu va repeta aceste probleme și ce plan aveți în situația în care devine indisponibilă?
Horațiu Moldovan: Au fost foarte multe greșeli care s-au făcut în ultimii ani. Și, desigur că, dacă vom repeta acele greșeli, înseamnă că chiar n-am învățat nimic. Eu zic că pornind de la acele greșeli, pornind de la ceea ce nu a mers bine, am gândit cu totul altfel funcționarea noului PIAS, care este optimizat, standardizat și redimensionat. Exact așa se numește proiectul prin PNRR: optimizare, standardizare, redimensionare.
De fapt, noi am făcut mai mult decât atât. Mai mult decât sunt aceste trei cuvinte, tot în cadrul PNRR, am și extins PIAS cu funcționalități noi. Prima funcționalitate sau prima modificare majoră este faptul că noul PIAS se va adresa tuturor oamenilor din România.
Nu va fi doar PIAS-ul furnizorilor de servicii medicale și al Casei de Asigurări de Sănătate, va fi PIAS-ul cetățenilor. În sensul în care am creat portalele „e-Sănătatea Mea”, prin care pacienții devin parte acestei platforme informatice sau devin utilizatorii ai platformei informatice prin două elemente majore: prin platforma de programare online și prin istoricul medical și istoricul decontărilor. (…)
Știți că tot am discutat în spațiul public despre faptul că pacientul nu este informat în legătură cu decontările pe care le face casa de asigurări de sănătate pe serviciile lui. Toate aceste servicii de care pacientul beneficiază vor fi evidențiate în portalul e-Sănătatea Mea, în «portofelul» acesta digital de sănătate al pacientului. Dincolo de acest istoric al decontărilor, pacientul își va regăsi toate documentele medicale: biletele de trimitere, rețetele, își va regăsi rezultatul investigațiilor de laborator. Va regăsi costurile fiecărui serviciu și fiecărei investigații pe care Casa de asigurări de sănătate a decontat-o pentru pacient tuturor tipurilor de furnizori de servicii medicale. Va fi o interconectare în timp real cu toate funcționalitățile pe care le are PIAS în relația cu asiguratul.
Portalul e-Sănătatea Mea este, de fapt, doar vârful icebergului. Și, când spun iceberg, mă refer la noul PIAS. Icebergul mare este sub apă și nu îl vedem. Dar el există și el ne-a cauzat problemele principale, el a cauzat blocajele, el a cauzat întreruperile, el a cauzat discontinuitățile.
Acest iceberg este format dintr-o multitudine de calculatoare, de servere, de alte dispozitive hardware și o multitudine de aplicații și baze de date, din zeci de mii de tabele în baze de date care erau vraiște. În sensul în care echipamentele hardware funcționau de 10, 15, 20 de ani încontinuu și, din punct de vedere tehnic, nu mai aveau capacitățile necesare să proceseze volume enorme de date, date medicale, la viteze acceptabile. Adică se răspundă instant la interogări.
„Am adus cele mai performante echipamente care sunt disponibile în lume”
De asemenea, licențele sistemelor de operare erau expirate. Producătorii nu mai ofereau suport tehnic pentru sistemele de operare ale calculatoarelor, serverelor care constituiau acest «iceberg» mare de sub apă, adică infrastructura hardware și infrastructura software a PIAS-ului. Toate aceste lucruri le-am făcut în noul PIAS.
Imaginați-vă încăperi întregi pline de aparatură pe care am schimbat-o. Am adus-o la nivelul anului 2026, cele mai moderne echipamente, cele mai performante echipamente care sunt disponibile în lume în momentul de față.
Toate aceste echipamente, și aplicații, și licențe expirate au fost cauzele principale ale blocajelor întâlnite de medicii de familie, medicii din ambulatorii și experimentate de pacienții care stăteau în fața medicului și nu li se puteau valida serviciile medicale și nu se puteau semna cu cardul serviciile medicale.
Jurnalul: Spuneți că au fost aduse cele mai moderne și mai performante echipamente disponibile în lume. Asta înseamnă că în noua platformă nu vor mai apărea astfel de blocaje?
Horațiu Moldovan: Nu vor mai apărea astfel de blocaje, dar eu nu pot să spun cu certitudine că 100% nu vor mai fi momente de blocaj, pentru că este o infrastructură uriașă – dacă nu mă înșel, cred că este cea mai mare platformă informatică din România, cu cele mai multe date. ANAF-ul s-ar putea să aibă o infrastructură asemănătoare.
Tocmai de aceea a fost declarată infrastructură critică națională acest PIAS și tocmai de aceea s-a implicat statul român. Pornind de la CSAT, care a declarat PIAS-ul infrastructură critică națională și infrastructură de securitate națională și, în acest fel, a fost trecut în gestiunea și în mentenanța statului român.
Lucrul asta ne dă o garanție în plus că nu vom mai avea nici problemele administrative pe care le-am avut în ultimii 20 de ani legat de contractele de mentenanță și legat de serviciile efectiv realizate de mentenanță sau nerealizate la timp.
Jurnalul: Cine va face, concret, mentenanța?
Horațiu Moldovan: În acest proiect PIAS-PNRR am avut un contractor integrator care este reprezentat de Regia Autonomă RASIROM, care are obligația ca, cel puțin un număr important de ani de acum înainte, să asigure și mentenanța. Și aici dau și răspunsul foarte clar la întrebarea dumneavoastră legat de ce garanție avem. Avem cele mai mari garanții.
Avem garanția implicării directe, nemijlocite a statului român, cu cele mai importante resurse ale sale în ceea ce înseamnă domeniul IT&C (Tehnologia Informației și Comunicațiilor – n.r.) și cybersecurity (securitatea cibernetică – n.r.).
Jurnalul: Dar dacă platforma se blochează, totuși? Ați spus că biletele de trimitere, rețetele medicale vor fi eliberate online, prin această platformă. Dacă platforma se blochează, iar pacientul este în fața specialistului care nu vede trimiterea… Ce se întâmplă cu pacientul, îl trimite acasă?
Horațiu Moldovan: Nu! Sistemul va putea să funcționeze și offline, ca și acum. Dar nu va mai fi cazul de astfel de întreruperi, pentru că ar trebui ca problemele să fie foarte grave pentru a se bloca: o pană enorm de mare de curent în România, un cutremur foarte mare, ca să se blocheze absolut tot. Ar putea să fie blocaje punctuale, cauzate de următorul lucru: se ia curentul electric sau internetul pe o anumită stradă, unde funcționează cabinetul. Deci lucruri de genul acesta, dar blocaje mari nu ar trebui să mai apară.
Dar dacă, totuși, apar, sistemul poate să funcționeze și offline și în acele ore medicii își pot desfășura activitatea în continuare.
Jurnalul: Apropo de raportul recent al Directoratului Național de Securitate Cibernetică și de creșterea numărului atacurilor informatice asupra instituțiilor publice. Știm că mai multe site-uri au fost sparte, datele compromise, iar această nouă platformă a Sănătății va avea foarte multe date sensibile. Ce se întâmplă dacă noul portal este ținta unui atac informatic, mai ales că hackerii folosesc acum tehnologii avansate, inclusiv inteligența artificială?
Horațiu Moldovan: Noul PIAS are deja implementate cele mai avansate măsuri de securitate cibernetică de care România este capabilă în momentul de față, la nivel de țară. Și este capabilă. Nu avem măsurile de securitate cibernetică pe care le au unele agenții care au fost atacate, pentru că nu eram nici noi iertați dacă aveam doar acele măsuri. Să nu credeți că nu au fost încercări sau nu sunt foarte multe încercări!
Dar avem deja implementate aceste măsuri de protecție pentru că datele medicale sunt cele mai importante date și am avut în vedere acest lucru.
Jurnalul: Pacientul va putea să vadă cine i-a accesat dosarul electronic? Și, mai ales, dacă cineva i-a accesat fără motive întemeiate datele medicale și când?
Horațiu Moldovan: Aceste măsuri de securitate cibernetică sunt foarte stricte și nimeni nu poate să acceseze. Nu au fost nici până acum astfel de probleme, pe vechiul PIAS, ca datele medicale ale pacienților din România să fie accesate la nivel de Casă Națională de Asigurări de Sănătate, sub nicio formă!
Vulnerabilitățile care au existat până în momentul de față și care pot să existe sunt cele pe care și le asumă furnizorul de servicii medicale, care poate să apeleze la niște măsuri de securitate necorespunzătoare la nivel local, la nivelul cabinetului, la nivelul spitalului.
Dar aceea este responsabilitatea furnizorului de servicii medicale. Adică noi nu putem garanta cine umblă în calculatorul medicului de familie sau în calculatorul medicului de spital, că e dincolo de responsabilitatea Casei. Este responsabilitatea legală, juridică a furnizorului de servicii medicale. Dar în baza de date a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate n-a umblat nimeni nici până acum.
„Ne dorim, în anii următori, mult mai mult decât ceea ce am realizat prin PNRR, pentru că în paralel cu noi și alte instituții – Ministerul de Finanțe, ANMDM, ANAF, Evidența Populației – își dezvoltă prin PNRR propriile platforme care o să aibă în operaționalizare, în lunile următoare, noi funcționalități. Noi am pregătit PIAS-ul nou ca să ne interconectăm cu noile funcționalități, dar trebuie să le dezvoltăm în anii care urmează, pe baza a ceea ce au realizat ei ca și funcționalități noi. Deci mergem dincolo de PNRR cu dezvoltarea PIAS”,
spune Horațiu Moldovan, președintele CNAS
Proiectul de modernizare a Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), în valoare de 100 de milioane de euro (fără TVA), a fost finanțat prin PNRR.
Cei trei responsabili de buna funcționare a noii PIAS, cel puțin pentru următorii 4 ani
Regia Autonomă Rasirom este o companie 100% de stat, aflată în subordinea Serviciului Român de Informații (SRI), care operează în zona infrastructurilor critice și obiectivelor strategice de interes național, în domeniile de securitate cibernetică, protecția informațiilor clasificate, prevenirea și combaterea terorismului.
În această vară, numărul membrilor Consiliului de Administrație a fost redus de la 7 persoane la 3: Laurențiu Trocan, președintele CA, Andrei-Gabriel Benghea-Mălăieș și Bogdan-Laurențiu Voicu, administratori definitivi.
Toți trei au un mandat de 4 ani, mai exact până pe 8.06.2030, iar acesta va putea fi reînnoit o singură dată. Fiecare dintre membrii CA primește o remunerație fixă brută, de 43.600 de lei (circa 8.700 de euro) lunar.
Practic, cei trei vor fi responsabili, cei puțin pentru următorii 4 ani, de buna funcționare a noii PIAS.
Cezar Irimia, președintele FABC: „Sperăm să nu fie același fiasco așa cum a fost SIUI”
Întrebat ce părere are, dacă noua platformă informatică a CNAS va crește efectiv accesul pacienților la servicii medicale și investigații – așa cum afirma recent șeful Casei, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) este, deocamdată, sceptic.
„Noi suntem de acord cu digitalizarea. Pacientul poate va avea un parcurs mai rapid în ițele sistemului, ajută și doctorii… Iar pacientul poate avea acces la dosarul lui electronic. Suntem de acord cu platforma, dar sperăm să nu fie același fiasco cum a fost SIUI-ul și să nu fie iar o găselniță financiară de aruncat cu bani, pentru că știm bine ce s-a întâmplat cu cealaltă platformă, unde au dispărut banii. Alții sunt cu milioanele la portofel și liberi.
Vechea platformă a fost din start subnormată față de nevoile sistemului de sănătate din România și de aceea, de multe ori, se bloca, de multe ori era anevoios de lucrat în platforma SIUI. Și se pare că această nouă platformă are destul spațiu de stocare, este mai rapidă, este ceea ce trebuie – așa a spus președintele Casei, dar nu știm încă. Noi sperăm să fie adevărată informația primită de la președintele CNAS”, a declarat, pentru Jurnalul, Cezar Irimia.
Citește pe Antena3.ro
