Nike va fi scoasă din indicele S&P 100 începând cu 21 septembrie 2026, într-o schimbare importantă anunțată de S&P Dow Jones Indices. Decizia face parte din reechilibrarea trimestrială a principalilor indici bursieri americani și readuce în atenție problemele cu care se confruntă gigantul din industria echipamentelor sportive. Astfel, Nike iese din grupul de elită al bursei americane după o prezență constantă în ultimii 18 ani.

De ce a fost scoasă Nike din S&P 100?

Nike, unul dintre cele mai cunoscute branduri din lume, va fi eliminat din indicele S&P 100. Anunțul a fost făcut de S&P Dow Jones Indices la începutul lunii septembrie 2026, iar schimbarea intră în vigoare înainte de deschiderea pieței americane pe 21 septembrie 2026. Este prima oară când Nike părăsește acest indice de top, după ce a făcut parte din el timp de mulți ani. Compania rămâne însă în S&P 500, indicele mai larg care include cele mai mari 500 de companii americane.

Această decizie vine după o cădere dramatică a acțiunilor Nike. De la maximul istoric din noiembrie 2021, când acțiunea a atins aproximativ 177 de dolari, prețul a scăzut cu peste 75-79%, ajungând în zona de 38-40 de dolari, un minim de aproximativ 12 ani. Capitalizarea de piață a fost redusă cu circa 220-230 de miliarde de dolari, de la un vârf de aproape 280 de miliarde la aproximativ 57 de miliarde de dolari.

S&P 100 este un subset al S&P 500 care include cele mai mari și mai reprezentative companii americane, ponderate după capitalizarea de piață. Reechilibrarea trimestrială urmărește să mențină indici relevanți pentru segmentul de mega-cap. Nike nu mai îndeplinea aceste criterii din cauza scăderii puternice a valorii de piață. Alături de Nike au fost eliminate și alte companii: Honeywell Aerospace, Simon Property Group și Colgate-Palmolive. În locul lor intră companii din tehnologie: Dell Technologies, Palo Alto Networks, Arista Networks și SanDisk. Această schimbare reflectă o tendință clară a pieței: capitalul se mută către firme de tehnologie și infrastructură digitală, în timp ce brandurile tradiționale de consum se confruntă cu presiuni.

Go woke, go broke

Pe lângă problemele comerciale – stagnarea veniturilor, dificultăți pe piața chineză, concurență intensă și erori strategice sub fostul CEO John Donahoe (accent excesiv pe vânzările directe și reducerea parteneriatelor cu retailerii) – mulți comentatori și investitori pun în discuție și orientarea politică și culturală a brandului din ultimul deceniu. Criticii vorbesc despre o derapare către activismul progresist („woke”), care ar fi alienat o parte din clienții tradiționali.

Nike a devenit unul dintre cele mai vizibile exemple de „woke capitalism”. Momentul de cotitură a fost campania din 2018 cu Colin Kaepernick („Believe in something. Even if it means sacrificing everything”), legată de protestele din NFL împotriva imnului național. Deși a generat vânzări online pe termen scurt și a atras un public mai tânăr și progresist, a provocat boicoturi puternice din partea consumatorilor conservatori și patrioți.

Ulterior, în 2019, Nike a retras o ediție de pantofi cu steagul Betsy Ross după ce Kaepernick a obiectat, invocând legături cu perioada sclaviei – o decizie criticată ca anti-americană. Brandul a continuat pe aceeași linie: mesaje intense de justiție socială după George Floyd („Don’t Do It”), parteneriate cu figuri controversate și accent pe teme de diversitate, gen și identitate.

Un exemplu notoriu a fost colaborarea cu influencerul transgender Dylan Mulvaney pentru promovarea de produse destinate femeilor. Criticii au văzut în aceste mișcări o îndepărtare de la valorile sportive clasice (performanță, competiție, merit) către semnale ideologice. În plus, Nike a fost vizată de investigații privind politicile DEI (Diversity, Equity, Inclusion).

În 2026, Equal Employment Opportunity Commission (EEOC) a investigat acuzații că programele de diversitate ar fi discriminat angajați și candidați albi, prin ținte de reprezentare rasială și programe restricționate. Compania a cooperat și acțiunea de subpoena a fost ulterior abandonată, dar cazul a alimentat narațiunea că Nike a pus ideologia înaintea meritocrației.

Senatori precum Ted Cruz și publicații de dreapta au folosit expresia „go woke, go broke” în contextul prăbușirii acțiunilor Nike. Ei argumentează că activismul constant a îndepărtat clienți loiali (sportivi, familii, consumatori de clasă mijlocie) și a diluat identitatea de brand axată pe excelență atletică. Unii foști angajați și observatori de marketing au spus că focusul pe semnale culturale a venit în detrimentul inovației de produs și al relației cu retailerii tradiționali.

Nu toți analiștii sunt de acord că „woke”-ul este cauza principală. Mulți subliniază că problemele structurale (strategie DTC eșuată, stagnare în China, pierdere de cotă de piață în fața New Balance, Hoka, On Running sau Skechers, marje în scădere) sunt mai importante. Vânzările nu s-au prăbușit brusc după fiecare campanie, iar Nike a câștigat uneori pe segmentul urban și tânăr. Totuși, pe termen lung, combinația dintre activismul polarizant și greșelile de business a coincis cu o erodare puternică a valorii de piață.

Ce urmează pentru Nike

Eliminarea din S&P 100 vine ca o consecință a capitalizării reduse, nu ca o sancțiune directă pentru politică. Fondurile care urmăresc indicele vor vinde acțiuni Nike, ceea ce poate genera presiune pe termen scurt. Rămânerea în S&P 500 limitează impactul. Pentru brand, semnalul este clar: clienții și investitorii evaluează tot mai critic companiile care se transformă în platforme ideologice. Nike încearcă acum o revenire sub noul leadership, cu accent pe sport și performanță.

Rămâne de văzut dacă va reuși să se recentreze pe ceea ce a făcut-o mare – pantofi și echipamente care inspiră atletismul – sau va continua să plătească prețul unor alegeri culturale care au divizat publicul. Scoaterea din S&P 100 este un moment de bilanț. Pe lângă cifrele financiare, discuția despre caracterul „woke” al Nike din ultimii ani arată că piețele și consumatorii reacționează când un brand de masă se îndepărtează prea mult de valorile și așteptările unei părți importante din baza sa de clienți.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent