Declarația unui reprezentant al
industriei HoReCa potrivit căreia muncitorii veniți din Nepal sunt
mai ieftini și au „pretenții mai mici” decât angajații români
a generat o dezbatere despre salarii, condiții de muncă și modelul
de business pe care se bazează o parte a industriei ospitalității
din România.
Foto: Workingmarket
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Călin Cozma, președintele executiv al
Federației Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR), a
declarat că firmele din domeniu apelează la muncitori străini atât
pentru că România nu mai are suficientă forță de muncă, cât și
pentru că aceștia sunt mai ieftini.
„Este nevoie de forța de muncă din
străinătate, pentru că nu avem suficientă forță de muncă în
România, pentru că oamenii pleacă în alte țări. Dar, în
același timp, se caută forță de muncă din străinătate și
pentru că ea este mai ieftină. Trebuie să fim foarte sinceri când
spunem că un angajat care vine din Nepal câștigă mai puțin și
are pretenții mai mici decât un angajat din România”, a spus
Cozma.
Reprezentantul patronatului susține
însă că și-ar dori ca firmele din industrie să poată angaja mai
mulți români și să îi plătească mai bine. Pentru aceasta, el
propune ca statul să subvenționeze o parte din costurile salariale
pentru angajații cu venituri mici.
„Dar eu personal și mulți colegi
din industrie ne-am dori să avem angajați români calificați, pe
care să-i plătim bine. De aceea am venit și cu propunerea de
subvenționare a plății pe salariile mai mici la angajați, să
putem să ne ținem angajații români, să putem să lucrăm cu ei
și să ne folosim de forța de muncă de aici”, a completat Cozma.
Cât
câștigă muncitorii străini în România
Nivelul salariilor oferite lucrătorilor
străini diferă în funcție de domeniu, calificare și experiență.
Potrivit datelor publicate de specialiști în recrutare, ofertele
pentru muncitori străini pornesc în România de la aproximativ
2.700-3.500 de lei net pe lună în cazul muncitorilor necalificați
și al operatorilor.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În construcții și producție,
veniturile pot ajunge la aproximativ 4.500-5.000 de lei net. În
cazul șoferilor profesioniști, salariile pot depăși 5.000 de lei
și pot ajunge, în anumite situații, la 10.000 de lei net lunar, în
funcție de experiență, diurnă și specificul activității.
La salariu se pot adăuga și alte
beneficii. Mulți angajatori suportă integral sau parțial costurile
de cazare și oferă tichete de masă, masă asigurată sau alte
beneficii.
În cazul muncitorilor recrutați din
afara Uniunii Europene, cazarea și alte facilități pot reprezenta
o componentă importantă a pachetului oferit de angajator, însă
acestea nu sunt impuse în mod general de legislație și depind de
contractul de muncă și de oferta companiei.
Diferențele de venit față de țările
de origine reprezintă unul dintre motivele pentru care România este
atractivă pentru muncitorii din Nepal, Sri Lanka și India. Salariul
minim și salariul mediu din aceste țări sunt, în general, mai
mici decât cele din România.
„Nu
are pretenții” sau acceptă condiții pe care românul nu le-ar
accepta?
Una dintre principalele teme apărute
în discuția online este chiar formularea folosită de
reprezentantul patronatului: „are pretenții mai mici”.
Un utilizator susține că această
expresie poate ascunde o realitate diferită. În opinia sa,
muncitorul străin nu este neapărat mai puțin pretențios, ci poate
fi dispus să accepte condiții pe care un angajat român nu le-ar
accepta.
„Nu are pretenții. Acceptă să-i
fie încălcate mai multe drepturi”, scrie acesta.
Comentatorul enumeră situații precum
munca peste programul prevăzut în contract, nerespectarea pauzelor
sau a concediului și atribuirea unor sarcini care nu apar în fișa
postului.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În aceeași intervenție este ridicată
și problema cunoașterii drepturilor de către muncitorii veniți
din afara României.
„Ar fi foarte interesant un studiu,
să întrebe acești muncitori din afară, cât de bine își cunosc
drepturile ca angajați, cât de bine știu Codul Muncii și cât le
este respectat”, mai scrie utilizatorul.
Este însă o opinie exprimată în
comentarii și nu reprezintă rezultatul unui studiu privind
condițiile de muncă ale muncitorilor nepalezi din România.
Un
angajator: „Condițiile de muncă sunt aceleași”
O altă reacție vine din partea unui
utilizator care afirmă că vorbește din postura de angajator și
care contestă ideea că muncitorii nepalezi ar fi automat mai
ieftini.
Potrivit acestuia, costul total pentru
un angajat nepalez ar fi echivalent cu un salariu net de aproximativ
3.800-4.000 de lei pentru angajator.
„Condițiile de muncă sunt aceleași
ca și pentru români”, afirmă acesta.
În opinia sa, principala diferență
este motivația cu care muncitorii vin în România.
„Ei au venit aici să muncească și
cam asta fac”, scrie utilizatorul, adăugând că, în experiența
sa, muncitorii străini pot fi mai productivi decât românii pe
anumite poziții.
Acesta face și o comparație cu
românii care lucrează în străinătate și susține că și
aceștia pot fi mai productivi decât angajații locali.
Experiența relatată este una
individuală și nu poate fi extinsă la întreaga piață a muncii.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Muncitorii
străini și banii care pleacă din România
O altă temă a dezbaterii este legată
de beneficiul pe care îl are statul român din recrutarea
muncitorilor străini.
Un comentator pune sub semnul
întrebării ideea că aducerea unui număr mai mare de muncitori din
afara țării ar însemna automat venituri mai mari pentru buget.
Argumentul este că o parte din banii
câștigați de muncitorii străini este trimisă către familiile
lor din țările de origine. Prin urmare, acești bani nu mai sunt
cheltuiți în România și nu mai generează aceleași taxe
indirecte precum veniturile cheltuite integral în economia locală.
Un alt utilizator răspunde că
beneficiul pentru stat trebuie privit în primul rând prin prisma
taxelor și contribuțiilor plătite prin contractele de muncă.
În această perspectivă, angajarea
unui muncitor străin înseamnă contribuții la sistemele de
asigurări sociale, impozit pe venit și alte taxe aferente unui
contract de muncă.
Discuția ajunge astfel la problema mai
largă a forței de muncă: dacă România nu are suficienți
angajați pentru anumite domenii, recrutarea din străinătate poate
deveni o soluție pentru menținerea activității companiilor și a
bazei de contribuabili.
„Ori
suntem capitaliști, ori nu mai suntem”
Propunerea patronatelor ca statul să
subvenționeze o parte din costurile salariale a fost, la rândul
său, contestată în comentarii.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Un utilizator întreabă de ce statul
ar trebui să intervină pentru a susține afacerile private și
formulează problema în termeni foarte direcți:
„Ba, da’ nu trebuie să fie toată
lumea patron. Scoatem frumos vizele pentru muncitori, scoatem
ajutoarele pentru HoReCa și vedem cu ce afaceri rămânem. Ori
suntem capitaliști, ori nu mai suntem.”
Un alt comentariu critică ideea
reducerii taxelor sau acordării unor subvenții companiilor, în
condițiile în care statul are deja nevoie de venituri suplimentare.
„Cu ce bani? Se mai mărește TVA
pentru populație la 50 de procente? Se mai introduc alte taxe asupra
cetățenilor României?”, întreabă utilizatorul.
În centrul acestei dispute se află o
întrebare simplă: cine ar trebui să suporte costul unui loc de
muncă dintr-o industrie care susține că nu poate funcționa fără
forță de muncă ieftină?
De ce
vin muncitorii din Nepal în România
Pentru muncitorii din Nepal, România
oferă venituri semnificativ mai mari decât cele disponibile în
țara de origine.
Datele privind piața muncii arată că
salariul minim din Nepal este estimat la aproximativ 110-120 de euro,
iar salariul mediu se situează între 220 și 290 de euro.
În România, prin comparație,
ofertele pentru lucrătorii străini pornesc de la 2.700-3.500 de lei
net în cazul unor posturi necalificate și pot crește în funcție
de domeniu și calificare.
De ce vin nepalezii, srilankezii și indienii să muncească în România. Ce salarii au în țările lor
Diferența salarială este unul dintre
motivele pentru care România a devenit o destinație pentru
muncitorii din Nepal, Sri Lanka și India, în condițiile în care
companiile românești întâmpină dificultăți în recrutarea
personalului.
Pentru anul 2026, România are stabilit
un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața
muncii, pentru acoperirea deficitului de personal.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Problema
HoReCa: lipsă de personal sau model bazat pe muncă ieftină?
Una dintre cele mai ample reacții din
discuție mută problema din zona HoReCa spre structura economiei
românești.
Un comentator consideră că
facilitățile fiscale și subvențiile acordate în ultimii ani unor
sectoare au contribuit la dezvoltarea unor industrii bazate pe forță
de muncă ieftină și necalificată.
Acesta pune în legătură situația cu
numărul absolvenților de studii superioare care întâmpină
dificultăți în găsirea unui loc de muncă și se întreabă dacă
problema nu ține inclusiv de structura economiei.
În opinia sa, România ar avea nevoie
de mai multe companii și sectoare cu valoare adăugată ridicată și
de mai puțină dependență de domenii care se bazează pe muncă
ieftină.
„Cu siguranță am putea obține o
creștere economică mult mai sănătoasă dacă am susține
sectoarele cu valoare adăugată ridicată, în loc să ne umplem
țara de HoReCa și de industrie asamblatoare”, este concluzia
acestuia.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-09-07T09:02:38.765Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/economie/nepalezii-sunt-mai-ieftini-decat-romanii-2553882.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”nepalezii-sunt-mai-ieftini-decat-romanii-2553882.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/nepalezii-sunt-mai-ieftini-decat-romanii-2553882.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}